1.4 C
Paşcani
joi, decembrie 5, 2024

Păcăleala din reclame. Cum ne pot convinge câinii să le cumpărăm hrana şi care este secretul ciobanului Ghiţă

De multe ori, după difuzarea unei reclame la televizor, se întâmplă ca românii să cumpere produse pe care în mod obişnuit nu le-ar consuma. Explicaţia dată de specialişti este una cât se poate de simplă, dar care se află la limita legalităţii. adevarul.ro vă prezintă culisele unei industrii de miliarde care stă în spatele celui mai puternic trend din marketing: consumerismul.

Suntem siguri că decizia de a cumpăra un produs este într-adevăr a noastră? Suntem influenţaţi în acest demers? Este legal să fim? adevarul.ro vă propune o trecere în revistă a unor potenţiale răspunsuri oferite chiar de personalităţile care exact asta studiează.

Mai exact, este vorba despre o serie de mesaje inserate în cadrul reclamei de care noi nu suntem conştienţi, dar care acţionează asupra unor anumite zone din creier. Neuromarketingul este un domeniu în plin proces de înflorire, o ramură moderna a marketingului care, spun experţii, se adreseaza direct creierului inducând oamenilor care se uită la reclame anumite stări.

Doctorul Gheorghe Mencinicopschi a povestit, pentru adevarul.ro, cum acţionează reclamele la nivelul creierului uman, explicând că atât emisfera stângă cât şi cea dreaptă sunt atacate cu fel de fel de mesaje care îi fac pe consumatori sa ia decizii conştienţi sau, câteodată, mai puţini conştienţi.
La dreptaci, spune Mencinicopschi, emisfera stânga a creierului este preponderent raţională. „Spre exemplu, dacă o vânzatoare îţi prezintă un parfum şi spune că are o anumită aromă, că are în componenţă anumite substanţe, creierul tău spune ca îl poţi cumpără pentru ca are anumite caracteristici pe care le auzi sau le vezi“, spune doctorul.

În schimb, altfel stau lucrurile când consumatorii urmăresc reclame difuzate la televizor, pentru că emisfera stânga a creierului începe să aibă o activitate mai redusă, crescând activitatea din cea dreaptă, locul în care percepţia este mai mult emţională. „Toate reclamele se adresează emoţional, niciodată n-o să ni se spună în timpul unei reclame că acel aliment sau produs conţine o substanţă care ne-ar putea face rău“, precizează medicul.
Continuare pe Adevarul

Recomandări