Șase din zece pensionari (61%) ai Ministerului de Interne (MAI) primesc pensii de peste 5.000 de lei. Datele de anul trecut arată că aceștia părăsesc sistemul, în medie, la vârsta de 50 de ani și trei luni. Pe acest fond, angajații MAI au reacționat dur față de planurile Guvernului de a crește pragul de pensionare în sistem, denunțând totodată interdicția de a lucra la stat după pensionare.
Guvernul Bolojan a demarat în luna martie un proiect de lege care vizează sistemul de pensii al MAI, MApN și al altor structuri de siguranță națională. Ideea centrală a inițiativei era creșterea vârstei de pensionare, deoarece în prezent mulți angajați ai acestor structuri se pensionează la vârste cuprinse între 47–53 de ani, și schimbarea modului de calcul a pensiei.
„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile (…)”, a declarat, atunci, Ilie Bolojan.
Sindicatele din Poliție au protestat vis-a-vis de modificările vehiculate subliniind că vârsta de pensionare a fost deja crescută prin legea din 2023, aceasta urcând gradual la 65 ani până în 2035.
Interdicția cumulării pensiei de serviciu cu salariul la stat îi nemulțumește pe polițiști
Noua lege a pensiilor militare nu a fost adoptată, însă, zilele trecute, Guvernul a aprobat interdicția cumulării pensiei de serviciu cu salariul la stat, care va afecta mulți dintre foștii angajați ai Ministerului Afacerilor Interne.
Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România a transmis, zilele trecute, un comunicat în care își exprimă dezacordul față de propunerile legislative care limitează cumulul pensiei militare cu salariul, în special sancțiunea de reducere a pensiei cu 85% pentru cei care continuă să lucreze la stat. Sindicaliștii consideră măsura inechitabilă și neconstituțională.