Cel mai mare proiect de investiţii din întreaga istorie a Iaşului, şi care se derulează deja în judeţ, nu toarnă asfalt, nu modernizează şi nu construieşte spitale, nu amenajează parcuri şi nu ridică blocuri de birouri sau rezidenţiale. Dar, indirect, are legătură cu toate acestea. Le urmăreşte oriunde apar sau se construiesc, ca o umbră. Extinderea reţelei de apă şi canalizare din judeţ, un proiect european cu o valoare record, de aproape 350 de milioane de euro, va aduce până la finele lui 2018 apă la casele din toate localităţile ieşene ce au peste 2.000 de locuitori. Este, practic, cea mai mare investiţie publică făcută vreodată la Iaşi. Comparativ, totalul sumelor investite în Iaşi din 2008 încoace în cadrul proiectelor europene aferente Polului Regional Iaşi, de la tunelul din Fundaţie la Pasarela Octav Băncilă şi la cele mai multe asfaltări pe axa est-vest (Păcurari – Tudor Vladimirescu) şi centrul istoric, au constituit o investiţie de „numai” 111 milioane de euro. Adică de 3 ori mai mică decât investiţiile europene prin intermediul Apavital. Bani care, chiar dacă nu sunt la fel de vizibili, vor împinge judeţul cu paşi importanţi înainte pe drumul civilizaţiei.
Investiţia în reţeaua de furnizare a apei şi în cea a apei uzate a ajuns acum la 240 de milioane de euro. Iar suma continuă să crească, spune Mihail Doruş, directorul tehnic al Apavital. Cu cinci ani în urmă, la finalul primului exerciţiu financiar al României în UE, prima fază a investiţiei se ridica la 130 de milioane de euro, primiţi în cadrul Programului Operaţional Sectorial pentru Infrastructura de Mediu. Banii au contribuit la extinderea reţelei de conducte mai ales în comunele din jurul municipiului reşedinţă. Practic, din nouă euro investiţi, doar unul a ajuns mai departe, în judeţ.
Judeţul, împărţit în 27 de zone
Acum, politica Apavital e alta. Un Master Plan aidoma celui de la Drumuri Judeţene, dar mai ramificat, a împărţit judeţul în 27 de aglomerări urbane în care se vor face investiţii. Cea mai mare este, evident, Aglomerarea Iaşi, care include municipiul-reşedinţă şi localităţile Bârnova, Cercu, Păun, Todirel, Vişan, Pietrăria, Ciurea, Hlincea, Lunca Cetăţuii, Piciorul Lupului, Dumbrava, Dancu, Miroslava, Balciu, Valea Adâncă, Horpaz, Rediu, Breazu, Tomeşti, Chicerea, Goruni, Osoi şi Valea Lupului. Toate celelalte oraşe din judeţ formează aglomerări, dar tot o aglomerare este, de exemplu, Dobrovăţ, o comună mai mică dar care nu face „echipă“ cu nicio altă localitate, din cauza izolării ei.
Suma necesară creşterii gradului de conectare la serviciile de alimentare cu apă, pentru canalizare şi epurare în următorii 30 de ani depăşeşte cu mult un miliard de euro: 500 de milioane pentru aducţiuni, tratare şi reţele de alimentare cu apă şi 700 de milioane pentru canalizare şi epurare. Mihail Doruş şi-ar mai dori încă o jumătate de miliard, dar mărimea „plăpumii“ oferite de europeni este deja stabilită.