În cazul unor situații de urgență, administrația locală din Pașcani se bazează în principal pe intervenția pompierilor, nu și a voluntarilor. Nu este vorba doar de incendii, ci și de inundații sau orice situație de forță majoră care ar afecta sau ar pune în pericol populația, așa cum s-a întâmplat de curând în orașul Broșteni din județul Suceava, în urma unor inundații.
Cum fac alții: Voluntari instruiți și echipați!
În alte localități din țară, primăriile au organizate propriile servicii de intervenții, formate din voluntari, pentru a face față unor astfel de situații. În majoritatea localităților, astfel de măsuri sunt obligatorii, dar nu și acolo unde funcționează unități de pompieri. Totuși, tocmai pentru că sunt utile și necesare, astfel de structuri sunt recomandate de ISU, iar majoritatea localităților le au funcționale. De exemplu, în municipiul Roman, orașele Fălticeni și Hârlău, dar și în majoritatea comunelor, a fost organizat și funcționează Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență. Acesta este coordonat de câțiva funcționari, iar restul sunt voluntari plătiți în funcție de orele de intervenție. Totodată, aceștia beneficiază de instructaj adecvat, asigurări medicale și echipamente de protecție necesare, asigurate de Primării. La Pașcani, serviciul nu este funcțional. Primarul municipiului, Marius Pintilie, spune că nu este obligatoriu, dar că ISU a recomandat să fie organizat un astfel de serviciu.
Primarul Pașcaniului: Nu avem, ne-a fost recomandat! Ne bazăm pe pompieri!
Edilul municipiului a fost surprins când a aflat de la BIT TV că legislativul local a aprobat o hotărâre în acest sens, nr. 116 din 30 noiembrie 2005, privind constituirea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență, care este încă în vigoare.
hcl 116 2005 SERV VOLUNTAR PSCANI
Conform documentului, Pașcaniul ar trebui să aibă 55 de voluntari, împărțiți în 5 echipe specializate de intervenție: 5 pentru transmisiuni, 10 pentru cercetare/căutare, 30 pentru deblocare/salvare, 5 pentru protecție și 5 pentru suport logistic. În aceeași hotărâre sunt prevăzute un regulament și numerele de telefon de contact ale unităților suport pentru anunțare, alarmare și intervenție în situații de urgență. Documentul nu a mai fost actualizat în ultima perioadă și nici nu a fost pus în practică de fosta, dar și de actuala administrație.
Pregătiri doar pe hârtie!
De asemenea, nu se știe cu exactitate dacă municipalitatea are sau nu un plan de analiză și acoperire a riscurilor, așa cum este în alte localități, dar și la nivelul județului Iași. Primarul Marius Pintilie a refuzat să clarifice această situație. Însă, legislativul pășcănean a aprobat în ședința de la sfârșitul lunii aprilie două documente importante: HCL 67 – Organizarea Protecției Civile la nivelul municipiului Pașcani și HCL 68 – Planul de asigurare a resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență pe anul 2025. În primul dintre ele se precizează că legislativul local trebuie să înființeze centre de evaluare și formare a personalului de servicii voluntare de urgență, dar fără amănunte în acest sens. De asemenea, în același document sunt cuprinse și o serie de reguli privind modul de acțiune, dar redactarea lor a fost făcută cu neglijență, prin preluarea unor informații vechi și incomplete.
ORGANIZAREA PROTECTIEI CIVILE PASCANI Hotărârea Nr. 67
PLANUL DE ASIGURARE A RESURSELOR UMANE PASCANI Hotărârea Nr. 68
Menționăm că, în lipsa unui serviciu voluntar format din cetățeni pregătiți, Pașcaniul va avea o capacitate mult mai redusă pentru intervenția în situații de urgență. Spre exemplu, la inundațiile din 2005, dar și la viiturile din vara anului 2008, lucrările necesare de consolidare și intervenție au fost făcute de pompieri și jandarmi, dar și cu aportul cetățenilor voluntari.
Riscuri identificate în zona Pașcani
În Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) pentru județul Iași, apar următoarele precizări privind riscurile din municipiul Pașcani:
PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR A JUDETULUI IASI
Inundații (risc major)
Confluența râurilor Siret și Moldova, plus pâraiele afluente (Valea Seacă etc.).
Posibile revărsări din acumulările sau barajele din amonte.
Precipitații torențiale → scurgeri rapide de pe versanți.
Accidente feroviare
Traseu feroviar Iași – Pașcani – Suceava (intens circulat, zonă de manevră și triaj).
Infrastructură feroviară veche în unele zone.
Transport de substanțe periculoase (combustibili, pesticide, materiale industriale).
Accidente rutiere
DN 28A (Pașcani – Târgu Frumos), drumuri județene și comunale cu trafic greu.
Vizibilitate redusă, lipsa unor elemente de siguranță rutieră în unele zone.
Risc tehnologic
Operatorii economici din zonă care depozitează/transportă substanțe inflamabile, toxice, sub presiune.
Gospodării cu butelii GPL, depozite agricole (azotat de amoniu, carburanți).
Incendii de locuințe, anexe și vegetație uscată
Locuințe cu instalații electrice improvizate sau vechi.
Arderea necontrolată a miriștilor și a vegetației uscate.
Lipsa supravegherii copiilor, fumatul în spații nepermise.
Fenomene meteorologice periculoase
Caniculă, viscol, grindină, furtuni violente.
Coduri frecvente emise pentru zona Pașcani în sezonul cald și rece.
Cutremure
Zona nu este epicentrală, dar este expusă la efectele cutremurelor majore din Vrancea.
Posibile afectări la clădiri vechi sau neconsolidate (școli, locuințe, blocuri vechi).
Alunecări de teren (local, în zonele deluroase)
În special în localitățile limitrofe, cum ar fi Gâștești, Lunca sau Blăgești.
Apărute ca urmare a defrișărilor sau a precipitațiilor abundente.
Epidemii / urgențe medicale colective
Posibile focare de zoonoze sau boli infecto-contagioase (în rândul populației sau al animalelor).
Lipsa unor rețele complete de canalizare în unele zone rurale.
Riscuri de aglomerări umane
Piețe, târguri, sărbători religioase sau evenimente sportive → posibil risc de panică, accident colectiv, incendii.