Paşii care trebuie urmaţi pentru a moşteni averea unei persoane decedate. Ce se întâmplă dacă certificatul nu este obţinut în termen de maximum doi ani
Confruntate cu durerea pierderii părinţilor sau a cuiva drag, multe persoane omit obligaţiile pe care le au în cazul în care sunt moştenitorii persoanei decedate. Pentru că, inevitabil, se ajunge în astfel de situaţii este foarte important de ştiut că pe lângă eventuale bunuri rămase de la defunct, urmaşii moştenesc şi datoriile.
Primul pas pe care urmaşii unei persoane decedate trebuie să îl facă după moartea înaintaşului, dacă vrea să obţină calitatea de moştenitor, este dezbaterea succesiunii. Purtătorul de cuvânt al Camerei Notarilor Timişoara, notarul Dan Bardaş a explicat că după moartea unei persoane, moştenitorii trebuie să se prezinte la notar cu certificatul de deces şi cu toate actele doveditoare: certificatul de naştere al persoanei decedate, certificatul de deces, certificatul de naştere al soţului/soţiei şi certificatul de căsătorie al soţilor/soţului decedaţi. Spre exemplu, în cazul unor bunuri deţinute de soţ şi soţie în coproprietate, la moartea soţului, moştenitorii (soţia şi copiii) împart bunurile care i-au aparţinut defunctului, jumătatea soţiei rămânând neatinsă.
„După prezentarea documentelor, notarul îi programează pe moştenitori la dezbaterea succesiunii, unde trebuie să aibă inclusiv doi martori care pot să susţină că persoana decedată a fost căsătorită cu cutare şi are următorii moştenitori sau că nu mai are alţi moştenitori din căsătorie sau din afara căsătoriei”, a explicat notarul, potrivit căruia moştenitorii împart atât averea, cât şi datoriile decedatului. Notarul a mai arătat că dacă unul dintre moştenitori renunţă la succesiune, acesta trebuie să dea o declaraţie de renunţare la succesiune.
„Foarte important, el nu poate renunţa doar la o parte din succesiune. De exemplu, nu poate renunţa la o parte din pământ pentru a fi moştenitor al casei. De asemenea, nu poate renunţa la succesiune în favoarea altei persoane. Dacă renunţă, renunţă la tot”, a mai arătat notarul Bardaş. Notarul a explicat şi ce se întâmplă în situaţia în care unul dintre moştenitori nu se prezintă la dezbaterea succesiunii. „Dacă sunt trei fraţi şi unul nu se prezintă, iar ceilalţi doi se prezintă, îmi dau mie notarului actele şi declaraţiile de acceptare şi îmi dau adresa celui de-al treilea, iar eu îi fac citaţie. Dacă după două citaţii nu se prezintă, atunci nu există altă decât prin instanţă”, a arătat notarul. Tot în instanţă se rezolvă şi situaţiile în care după dezbaterea succesiunii apare „de nicăieri” un moştenitor.
În privinţa taxelor, acestea variază în funcţie de valoarea şi tipul moştenirii. „Valoarea de impozitare poate diferi inclusiv de la un număr la altul, în funcţie de anul în care a fost construită o casă şi materialele din care au fost construite. În funcţie de valoarea asta se aplică formula de calcul”, a mai arătat notarul, potrivit căruia după doi ani de la deces, taxele pentru succesiune sunt mai mari decât până în doi ani.