Vreau o anchetă urgentă pentru A8 și A7. Să se verifice dacă ceea ce a apărut în presă este real. Dacă fostul ministru Sorin Grindeanu a amânat/uitat intenționat publicarea în JOUE a unor erate pentru procedurile de achiziție, dacă a ținut în sertar luni de zile avize esențiale, dacă le-a scos public doar ca să le blocheze prin prețuri nerealiste care au dus la anularea licitațiilor și relicitări întârziate – atunci nu mai vorbim despre incompetență. Vorbim despre sabotaj. Despre o decizie premeditată de a scoate Moldova de pe harta autostrăzilor.
Cer intervenția DNA. Vreau ca tot ce s-a întâmplat cu licitațiile A7 și A8 să fie cercetat la sânge. Să vedem cine a blocat, cine a știut și n-a zis nimic, cine a tăcut complice. Dacă Moldova e scoasă de la autostradă prin decizie politică și interes personal, atunci cineva trebuie să plătească.
Nu pot observa cum Moldova și Iașul au fost primele excluse, iar noi rămânem iar singurii fără autostrăzi, condamnați la izolare. În calitate de inițiator al legii pentru construcția autostrăzii A8, nu pot accepta în tăcere această decizie politică de a scoate din PNRR capetele celor mai importante două autostrăzi pentru regiunea noastră: A7 și A8. Exact ceea ce contează cel mai mult pentru dezvoltarea Moldovei este tăiat, abandonat, împins spre “alte surse de finanțare” fără termen, fără garanții.
Guvernul recunoaște că sunt întârzieri, că au fost probleme cu licitațiile, dar cine răspunde pentru ele? Tot noi, moldovenii. Tot noi, ieșenii, suntem cei care trebuie să înțeleagă, să accepte, să mai aștepte. Autostrada A8 nu este un moft și nici o idee nouă. E un angajament legislativ, o promisiune votată și semnată, un drept firesc. Iar A7 este, de ani de zile, văzută ca o coloană vertebrală de dezvoltare pentru întreaga regiune. Excluderea lor din cel mai important plan de finanțare europeană e un act de dispreț. Regiunea de nord-est este din nou sacrificată. Fără autostrăzi, fără infrastructură, fără șanse egale. România nu se poate dezvolta cu o regiune întreagă lăsată în urmă.
Dar cu cei care au produs aceste întârzieri ce facem? Cu cei care au întârziat licitațiile, studiile, avizele, care n-au urmărit implementarea, care n-au făcut presiuni reale când se putea? Cine își asumă responsabilitatea pentru această tăcere?
Și parlamentarii de Iași unde sunt? Ce au făcut în toți acești ani? De ce n-au avut grijă să urmărească, pas cu pas, ce se întâmplă cu autostrăzile noastre? Câți dintre ei au ridicat măcar o întrebare în Parlament sau în ședințele de partid despre stadiul real al A8 și A7? Tăcerea de azi e complicitatea de mâine. Iar prețul îl plătim noi, cei care trăim și muncim în Iaşi, lăsaţi încă o dată pe lângă. (P)
Petru Movila – presedinte PMP Iasi