Europa îmbătrânește în ritm accelerat. Datele oficiale arată că doar 16 la sută din întreaga populație a Europei înseamnă tineri. Așa-zisele „forțe proaspete”, cei care ar putea contribui la creșterea economiei, sunt tot mai puțin prezenți pe piața muncii. Iar situația este la fel în toată Europa, inclusiv în România. Asta va aduce în viitor o serie de probleme.
Prima este cea a sistemelor de pensii. Acestea vor avea încasări tot mai mici, pentru că vor fi mai puțini angajați care să contribuie. În același timp, cheltuielile cu pensiile vor crește foarte mult.
Un alt efect important al îmbătrânirii populației va fi legat de creșterea numărului de persoane care vor solicita îngrijiri medicale. Va fi astfel o presiune și pe bugetele pentru sănătate.
Scăderea populației și îmbătrânirea acesteia vor duce inevitabil și la încetinirea creșterii economice.
Practic este un cerc vicios, dar el poate fi rupt. Una dintre soluții este creșterea natalității, iar pentru asta este nevoie de programe adaptate în fiecare țară europeană. A doua este creșterea numărului de muncitori din afara Uniunii Europene, dar aici există o opoziție mare atât din partea factorilor politici, cât și a unei părți din societate.
Efectul unor politici proaste
În Europa, doar una din șase persoane are vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, arată datele oficiale. Acest lucru creează un deficit mare pe piața muncii. Doar în perioada pandemiei, 9 milioane de tineri au părăsit piața muncii.
„Aceste statistici sunt efectul unor politici proaste din ultimii 30-40 de ani la nivelul Uniunii Europene. Lipsa unor politici care să stimuleze, să spunem, inserția tinerilor pe piața muncii. O populație mai îmbătrânită și mai feminizată înseamnă o scădere a competitivității economiei europene”, spune Ioan Hosu, sociolog.
Dintre statele membre ale Uniunii Europene, regiunea Île-de-France are cel mai mare număr de tineri, fiind urmată de Lombardia, Andaluzia și Catalonia. La polul opus, se află unele localități germane care au doar 11 la sută din populație tânără. Însă nici România nu stă bine la acest capitol.
Zonele cu cei mai mulți tineri
- Île-de-France – 2,4 milioane de tineri
- Lombardia – 1,5 milioane de tineri
- Andaluzia – 1,4 milioane de tineri.
- Catalonia și Rhône-Alpes – 1,2 milioane de tineri
- Madrid și Campania – un milion de tineri
Unde sunt cei mai puțini tineri
- Chemnitz, Brandenburg – 11 la sută din populație
- Turingia, Saxonia-Anhalt – 12 la sută din populație
- Asturias – 12 la sută din populație
(sursa: Eurostat)
Situația României, înrăutățită de emigrație
Tinerii spun că nu sunt motivați să rămână pe piața muncii din România.
„Salariu foarte mic, ore multe de muncă, puține concedii”, se plânge unul dintre ei.
– Nu lucrez în România, lucrez în Italia, spune un altul.
– Te-ai întoarce acasă?
– Sincer, e o întrebare foarte grea. Sunt tentat în momentul de față să spun nu. Pentru că afară se oferă mai multe posibilități, lumea e plătită un pic mai bine, traiul e mai bun, explică el.
„Despre studii este vorba, de-aia pleacă în general tineretul, pentru că văd oportunități mai bune la facultățile din afară”, este de părere o tânără.
Comisia Europeană avertizează că proporția persoanelor de peste 65 de ani va crește la 30 la sută în anul 2070, iar acest lucru va duce la o economie mult mai scăzută.