Pe 17 septembrie, dată marcată cu cruce neagră în calendarul ortodox, credincioșii o prăznuiesc pe Sfânta Muceniță Sofia și pe fiicele sale, Pistis, Elpis și Agapis. În Capitală, una dintre bisericile ce poartă hramul Sfintei, ctitorită în 1848, își cinstește anual ocrotitoarea prin slujbe speciale și rugăciuni dedicate. Sfânta Sofia este considerată protectoarea mamelor și a fiicelor, iar viața ei rămâne un simbol al răbdării, credinței și curajului în fața încercărilor.
Din anul 1992, Sfânta Sofia este recunoscută și ca ocrotitoarea capitalei Bulgariei, Sofia, oraș ce îi poartă numele. Cine a fost Sfânta Sofia, protectoarea mamelor si a fiicelor Sfânta Sofia a trăit în secolul al II-lea, la Roma. Era o femeie creștină evlavioasă, mamă a trei fiice: Pistis, Elpis și Agapis. Pe timpul împărăţiei lui Adrian (117-138), împăratul rău-credincios al romanilor, Sfânta Sofia și fiicele sale au fost denunțate împăratului, de către prefectul provinciei Antioh, pentru că erau creștine. (Pe vremea împăratului Hadrian creștinii erau persecutați) Drept pedeapsă, împăratul i-a poruncit Sofiei să aducă o jertfă zeiței Artemis.
Pentru că a refuzat, împăratul Adrian a poruncit să îi fie omorâte fiicele, pentru ca mama, Sofia, să sufere atât de chinurile brutale ale pedepsei, cât și de pierderea copilelor. Fetele au fost martirizate (supuse torturii) în anul 137, la vârste fragede. Atunci, Pistis avea 12 ani, Elpis 10 ani, iar Agapis doar nouă ani. După ce și-a pierdut fiicele, Sfânta Sofia le-a luat trupurile și le-a îngropat pe un deal, în afara cetății. După trei zile de rugăciune la mormântul lor, Sfânta Sofia a murit și ea.