Cea mai grea problemă cu care se ocupă persoanele vârstnice din România este singurătatea. Această problemă nu apare pe talonul de pensie, nu se reflectă în coșul minim lunar pentru un trai decent.
România îmbătrânește, iar Iașul, deși rămâne unul dintre județele cu o populație relativ tânără, nu face excepție de la această tendință. La începutul anului 2026, peste 3,9 milioane de români aveau vârsta de 65 de ani și peste. Însă, nu toate persoanele care se încadrează în acest segment de vârstă sunt pensionari. Avem pensionari și sub limita de 65 de ani. Aici ne referim la persoanele care s-au pensionat anticipat, la așa-numita categorie a „pensionarilor specialiˮ, pensionari pe caz de boală ș.a. Ani la rândul, pensionarea anticipată a fost o formă de protecție socială, în locul disponibilizării persoanelor care lucrau în unități economice neproductive, fără piață de desfacere, falimentare. Cu toate acestea, sunt și pensionari care continuă să lucreze (persoane ocupate), unii chiar în sectorul public, cumulând pensia cu salariul. Prin urmare, între categoriile analitice „persoanele vârstnice” și „pensionari” există suprapuneri, dar și diferențieri, care se reflectă inclusiv în calitatea vieții acestora.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2026, în România erau aproximativ 3,903 milioane de persoane de 65 de ani și peste, adică 20,5% din populația rezidentă. Mai mult de una din cinci persoane a ajuns, așadar, la vârsta pe care statisticile o folosesc pentru delimitarea populației vârstnice. Procesul de îmbătrânire demografică este vizibil și printr-un alt indicator: la începutul anului 2026, România avea 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, iar vârsta medie a populației rezidente ajunsese la 43,1 ani. Femeile sunt majoritare în cadrul acestui segment de populație vârstnică, fiind 2,35 milioane față de 1,55 milioane de bărbați. Explicația numărului mai mare al femeilor vârstnice comparativ cu bărbații rezidă în durata medie de viață mai mare cu circa 7 ani în favoarea sexului frumos. Chiar dacă femeile trăiesc în medie mai mult decât bărbații nu înseamnă că au și o viață bună. Multe femei vârstnice, mai ales din mediul rural, sunt singure, bolnave, neajutorate.