Satele sărace din judeţul Iaşi pot beneficia de sume importante de bani, prin fonduri destinate „zonelor marginalizate“. Asta a decis Guvernul, într-un Memorandum adoptat recent, după ce a realizat, împreună cu Banca Mondială, o „harta“ a pungilor de sărăcie din fiecare judeţ.
Iaşul are numeroase astfel de zone, printre cele mai multe din ţară. Practic, toate cele 391 de sate ieşene au fost grupate în trei categorii: zone marginale (sărace), zone medii şi zone dezvoltate. În prima categorie sunt practic 35% din sate, grupate în 68 din totalul celor 93 de comune. Dintre acestea, 20 de comune fac parte din aşa-numita grupă de „marginalizare severă“, cea în care sărăcia este peste limita de avarie. În categoria „comune dezvoltate“, din judeţul Iaşi intră doar 8, toate fiind comune situate lângă municipiu
Guvernul şi-a adus aminte că Moldova este cea mai săracă regiune a ţării. Conform unui studiu întocmit de Banca Mondială, în trei sferturi dintre comunele judeţului există comunităţi marginalizate. O treime dintre satele din judeţ sunt sărace, în cazul multora dintre acestea fiind vorba de sărăcie severă. În baza studiului Băncii Mondiale, Guvernul a adoptat în urmă cu o lună un memorandum pe tema dezvoltării unor programe integrate din fonduri europene şi bugetul naţional pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din zonele pilot de intervenţie Valea Jiului, Roşia Montană – Munţii Apuseni şi judeţele Vaslui şi Iaşi.
„Memorandumul va sta la baza proiectelor derulate în zonele identificate. El urmează să fie completat cu observaţiile făcute pe marginea lui pe parcursul şedinţei de guvern şi va fi pus în aplicare după publicarea sa în Monitorul Oficial, ceea ce se va întâmpla în zilele următoare“, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.
Definiţia oficială a sărăciei
Legislaţia română nu cuprinde noţiunea de „zonă marginalizată“, făcând referire doar la gradul de sărăcie. Conform definiţiei folosite de Banca Mondială, zonele rurale marginalizate sunt zone compacte intravilane în care locuiesc persoane cu familii numeroase, un grad de educaţie scăzut şi o stare de sănătate precară, în care locurile de muncă declarate sunt foarte puţine, populaţia activă lucrând la negru sau în agricultura de subzistenţă, calitatea locuinţelor este slabă, iar racordarea la reţelele de utilităţi publice redusă sau chiar inexistentă.
După aceste criterii, 68 din cele 93 de comune ale judeţului cuprind zone marginalizate. Din cele 391 de sate şi cătune ale judeţului, 138 se încadrează în noţiunea de zonă marginalizată. Din cele 68 de comune marginalizate, 20 sunt încadrate în categoria celor afectate de marginalizare severă, respectiv Ciohorăni, Ciorteşti, Dagâţa, Dolheşti, Drăguşeni, Dumeşti, Fântânele, Focuri, Horleşti, Lungani, Mădârjac, Mironeasa, Oţeleni, Roşcani, Sineşti, Sireţel, Şcheia, Trifeşti, Ţibana şi Voineşti.
Comune dezvoltate, toate lângă Iaşi
Comunele dezvoltate, Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Miroslava, Rediu, Tomeşti, Valea Lupului, se găsesc exclusiv în jurul municipiului Iaşi. De altfel, singura comună vecină cu Iaşul şi care nu este în categoria celor dezvoltate este Popricaniul. Chiar şi în aceste comune însă, multe sate intră în categoria comunităţilor marginalizate. La nivelul întregii Moldove, 55% din populaţie este expusă riscului sărăciei, iar salariul mediu net reprezintă doar 17% din media europeană şi 81% din media naţională.
Pentru reducerea decalajului faţă de celelalte regiuni ale ţării, Guvernul intenţionează să deschidă sesiuni de cereri de finanţare dedicate zonelor defavorizate, să acorde punctaje suplimentare cererilor de finanţare provenite din aceste zone sau care vizează proiecte ce vor fi implementate în zonele sărace, ca şi să modifice legislaţia în domeniul ajutorului de stat pentru zonele marginalizate. Pentru coordonarea proiectelor prioritare, la nivelul Guvernului va fi înfiinţată o Unitate Guvernamentală de Asistenţă Tehnică dedicată, cu sediul la Vaslui şi birouri locale în prefecturi. Acestea vor funcţiona ca puncte unice de contact pentru beneficiarii din zonele de intervenţie.
Continuarea pe Ziarul de Iasi