Speranţa de viaţă la naştere în România a crescut cu mai mult de patru ani între 2000 şi 2019, dar a scăzut cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului pandemiei COVID-19 şi rămâne printre cele mai scăzute din UE.
Comportamentele riscante în materie de sănătate sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din totalul deceselor – este una dintre concluziile referitoare la România din raportul privind Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană a cărui publicare a fost anunţată luni de Reprezentanţa în România a Comisiei Europene.
Românii raportează rate relativ ridicate de fumat, de alimentaţie nesănătoasă, de consum de alcool şi de activitate fizică redusă.
Ratele supraponderalităţii, obezităţii şi fumatului în rândul adolescenţilor sunt, de asemenea, ridicate şi au crescut continuu în ultimele două decenii.
Cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenţie ale României sunt pe penultimul loc în UE. Acest lucru a însemnat că, înainte de pandemie, sănătatea publică era subfinanţată şi neperformantă.