La exact doi ani de la alegerile locale, aleșii trimiși la București au decis să dea aleșilor rămași în provincie un procent în plus la leafă, de până la 10 la sută. Dar cu ce performanțe se laudă aceștia din urmă la jumătatea mandatului?
La Consiliul Județean Iași, noua administrație s-a instalat practic abia după o lună de la alegerile din 27 septembrie. Vorbim așadar de un an și 11 luni. Dar o lună este importantă mai degrabă în derularea unor proiecte mari precum extinderea infrastructurii aeroportuare, unde contează fiecare zi pentru încadrarea în termenul impus prin contractul de finanțare europeană.
Proiectul terminalului de pasageri T4 este pentru moment „perla mandatului”, chiar dacă va fi o vreme doar o parte din ce mai e nevoie la Aeroport – căi de acces, turn de control, terminal de mărfuri.
Investiția de marcă ar trebui să fie Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava, promis încă din campania electorală. Și institutul, și terminalul de pasageri tocmai au primit autorizațiile de construire, doar că numai la T4 se lucrează efectiv. IRMC încă este pe hârtie, iar decizia aparține Bucureștiului. Deși influența șefilor administrației ieșene în Capitală este foarte puțin vizibilă, liderii CJ nu pierd niciun prilej să afirme că banii pentru acest proiect – pentru doar jumătate din el, mai exact – vor veni, indiferent de piedici.
Dacă spitalul de la Miroslava rămâne în cărți, Parcul Industrial de la Lețcani prinde deja contur. Anul viitor ar trebui să înceapă să fie populat, iar în 2024 se speră să meargă pe profit. Unul dintre puținele pariuri din 2020 care se arată câștigătoare, Iași Industrial Park mai este urmat de alte parcuri, momentan doar pe hârtie, ceva mai avansate fiind Holboca și Pașcani.
Fără să fie neapărat meritul șefilor administrației județene actuale sau ai celei dinainte, sunt în curs extinderea rețelelor de apă și de canalizare în județ, modernizarea unor drumuri și restaurarea unor clădiri de patrimoniu. Cu precizarea că pe drumuri lucrările merg foarte încet, pentru că abia a venit de la București confirmarea pentru câteva dintre proiectele propuse pentru finanțare prin Programul „Anghel Saligny”, iar dintre monumentele istorice încă stă la rând pentru aprobare renovarea sediului consacrat al Filarmonicii.
Asta, și pentru că CJ are de la an la an tot mai puțini bani alocați secțiunii de dezvoltare, comparativ cu cea de funcționare, și trebuie să stea cu mâna întinsă la București. De aici încep nerealizările.