Aventura noastra incepe in dimineata zilei de 27 octombrie, cand soarele abia aparuse pe cer. Ne–am adunat cu greu in fata sediului redactiei, unul mai somnoros decat celalalt, fiecare incercand sa isi pregateasca cat mai repede camerele si restul echipamentului pentru deplasarea catre vama Albita, si mai departe la Ialoveni. Dupa aproximativ jumatate de ora de plimbat aparatura prin studio, strans cabluri, baterii etc, reusim sa ne facem si un plan de bataie, ce si cum vom face acolo. Episodul cu deplasarea bagajelor in masina, unde nu este suficient spatiu pentru toate nu vi-l mai povestesc, vi s-a intampla fiecareia dintre dumneavoastra cand a-ti plecat in concediu sau in deplasare in interes de serviciu.
In jurul orei 8.00 reusim sa plecam din Pascani, dupa ce ne-am intrebat de vreo 30 de ori daca nu am uitat ceva. Pe la ora 9 am ajuns in Iasi de unde l-am preluat si pe colegul nostru din presa ieseana. Discuta relaxat chiar in mijlocul Bulevardului Stefan cel Mare, cu unul din politistii de la rutiera, in timp ce un echipaj ridica o masina parcata neregulamentar. Dupa ce si-a aruncat geanta in portbagaj si s-a inghesuit pe bancheta din spate ne-am indreptat cu viteza spre iesirea din Iasi, mai exact catre vama Albita.
Ajunsi acolo, ne-am speriat de coada iemensa de camioane, dupa care am aflat cu bucurie ca nu trebuie sa stam dupa ele . Ne apropiem de punctul de trecere romanesc, cu pasapoartele si actele pregatite. Dar cum romanului nu prea ii place munca, dimineata, nici vamesii nu prea aveau chef de treaba asa incat a fost nevoie de aproape o ora pentru ca cele trei masini din fata noastra sa treaca de vama romaneasca.
Peste Prut, la vama moldoveneasca ne-a intampinat un barbat imbracat intr-o uniforma atat de verde incat se putea vedea de la departare. Ne-a cerut actele la control, i-am spus unde mergem, am platit o taxa de 25 de lei si am intrat pe meleagurile lui Grigore Vieru.
Iesim din vama pe o sosea impecabila inconjurata deoparte si de alta cu paduri si dealuri. Pe indicator ne apare: Chisinau 90 km. Renuntam la posturile de radio majoritatea in limba rusa si apelam la colectia de muzica a colegei noastre.
Imediat ne intalnim si cu primul semn ca ne aflam in Republica Moldova si anume, o masina a Politiei, Lada de prin 1970, un adevarat obiect de muzeu care nu cred ca putea depasi viteza de 100 km pe ora. La cativa km ne mai intalnim cu un camion marca Kamaz care scoatea mai mult fum decat la un incendiu de furaje.
Ajungem repede la Chisinau, fara sa gasim vre-un indicator catre Ialoveni.
Primul contact cu locuitorii din Chisinau nu a fost asa cum ma asteptam, am intrat intr-un fel de magazin, pentru a intreba cum pot ajunge la destinatie insa am iesit mai incurcat decat eram: am primit trei raspunsuri diferite, toate in limba rusa. O noua incercare ,de acesta data la un sofer de microbus care ne arata, in sfarsit, calea spre Ialoveni.
Dupa cateva zei de minute intram in orasul infratit cu municipiul Pascani, ce se intinde pe o colina plina cu vita de vie. Drumurile prin oras nu sunt grozave dar , parca mai bune decat cele de la noi. Gasim rapid parcul central, prima noastra destinatie, unde primarul Ialoveniului tinea deja discursul de multumire pentru cei veniti la aceasta inaugurare. Ne strecuram printre oameni, ne punem pe treaba. Eu nu imi pot lua ochii de pe Lada politiei din Ialoveni si ma tot intrebam cum Dumnezeu ar reusi sa prinda de exemplu un infractor intr-un Mercedes sau BMW? Realizam rapid ca si aici orice inaugurare incepe cu binecuvantarea fetelor bisericesti.
Dupa ceremonie primarul Gheorghe Caracuian, ne primeste foarte frumos, totodata afland ca alaturi de noi este venita si o delegatie de la Tomesti.
Edilul orasului isi exprima regretul pentru lipsa autoritatilor pascanene, si ne cere din priviri o explicatie. Aflam imediat programul nostru si unde vom fi cazati, dupa care suntem urcati intr-un microbus, alaturi de cei de la Tomesti si ne deplasam la Milestii Mici. Aici beciurile cu vin se intind pe o distanta de 55 km si o adancime de peste 80 de metri, strazile purtand denumirea unor soiuri renumite de vin. O adevarata comoara, unica in lume iar ghidul nostru, Iuliana, ne-a surpins cu informatiile. A urmat o degustare dumnezeiasca de vinuri si o masa plina de bunatati moldovenensti.
Ne intoarcem apoi la Ialoveni, unde hramul orasului continua, insa tot cu gandul la bogatiile din beciurile de la Milesti. Autoritatile de aici au mutat festivitatile in fata Primariei Ialoveni, mai exact la intrarea in Casa de Cultura. Au cantat artistii locali dupa care pe scena au urcat vedetele muzicii din Republica Moldova: Anisoara Puica, Zinainda Julea, Adrian Ursu si Anatol Marzenco.
Discutam cu localnicii depsre sarbatoarea lor, despre infratirea dintre cele doua orase, chiar si despre bunatatile culinare care te atrageau la tot pasul.
Ne surprind cu raspunsurile lor directe, si cu multumiri fie autoritatilor locale, fie lui Dumnezeu pentru ca au ajuns, cu bine, la inca o editie a evenimentului. Jumatate dintre intervievati stiau despre infratirea cu Pascaniul, cealalta jumatate au aflat de la noi.
Mesajele lor catre pascaneni sunt dintre cele mai frumoase, de sanatate, de fericire de prosperitate si mai ales de unire a celor doua maluri ale Prutului. In apropiere, un grup de tineri danseaza o hora cum numai basarabenii stiu, intram in vorba cu ei, aflam ca o parte din ei fac parte din organizatia de tineret a Partidului Democrat Moldovenesc. Tinerii stiu despre Pascani, despre infratire, si se mandresc cu vinurile de Ialoveni.
Toata lumea danseaza in jurul nostru chair si cei in varsta, unii pana cad din picioare, cu multa pasiune si bucurie, lucru ce nu prea il intalnim in Romania.
De la ora 22.00, incepe focul de artificii spre bucuria celor care au ales sa ramana pana la sfarsit chiar daca era frig afara.
Dupa o zi istovitoare si plina de evenimente placute, ne retragem la hoteul unde am fost cazati, in Chisinau, obositi dar multumiti si cu gandul la oamenii care dansau cu o pofta de viata nemaintalnita dar si la vinul pe care il luasem din renumitele beciuri.
Asa s-a incheiat experienta noastra la Ialoveni, orasul de peste Prut infratit cu municipiul Pascani, cu gandul ca, vom reveni cat de curand in mijlocul celor care au invatat sa traiasca fara sa imbatraneasca.