România nu a mai avut alegeri anticipate de aproape un secol. Ce s-a întâmplat în 1933 și de ce este mult mai greu astăzi să fie dizolvat Parlamentul
România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în perioada democratică de după 1989. Pentru precedentul istoric trebuie să ne întoarcem până în 1933, în timpul regelui Carol al II-lea. Parlamentul a fost atunci dizolvat la numai un an după alegerile precedente, iar românii au fost chemați din nou la urne. Aproape 93 de ani mai târziu, repetarea unui asemenea scenariu este mult mai dificilă: Constituția actuală impune condiții stricte înainte ca Parlamentul să poată fi dizolvat.
Ultimul precedent istoric al unor alegeri parlamentare anticipate în România ne duce în urmă cu aproape un secol, într-o țară cu un sistem politic și constituțional radical diferit de cel actual.
Era noiembrie 1933. România traversa consecințele Marii Crize Economice, scena politică era tensionată, iar mișcările extremiste câștigau teren.
La 14 noiembrie, regele Carol al II-lea i-a încredințat liberalului Ion G. Duca misiunea de a forma un nou guvern.
Numai patru zile mai târziu, Parlamentul a fost dizolvat.
Parlamentul a fost dizolvat pe 18 noiembrie. Alegerile au venit după numai 32 de zile
Documentarea istorică AGERPRES arată că Parlamentul a fost dizolvat prin decret regal la 18 noiembrie 1933.
Datele noilor alegeri au fost stabilite imediat: 20 decembrie pentru Adunarea Deputaților, iar pentru Senat scrutinul s-a desfășurat în mai multe etape, între 22 și 29 decembrie.
Asta înseamnă că între dizolvarea Parlamentului și alegerea noii Camere a Deputaților au trecut doar 32 de zile.