România este țara în care viața bătrânilor se degradează alarmant după 65 de ani, în toate aspectele: de la accesul la spital și până la viața socială. Medici geriatri aproape că nu există, astfel că, de multe ori, cei în vârstă nici nu au cum să spere la o viață mai bună. „Speranța de viață crește, în timp speranța de viață sănătoasă scade”, constată sociologii.
Camera de gardă a Spitalului Județean Bihor este doar un mic exemplu al unei țări îmbătrânite, o oglindă la scară mică a ceea ce vedem zi de zi în România. Specialiștii în geriatrie lipsesc de cele mai multe ori.
Hadrian Borcea, medic-șef UPU-SMURD Bihor: A început să crească vertiginos, de la o zi la alta, numărul pacienților care depășesc 75-80 de ani. Cel mai frecvent și în aproape 99% din cazuri, patologiile sunt combinate, adică nu vin doar pentru o afecțiune cardiacă sau pulmonară, ele se combină. Elena Tăut are 88 de ani și suferă de câteva boli cronice grave. Îi mai dă puțină putere nepoțica ei de șase ani, care o sună să o încurajeze.
Elena Tăut, pacientă: „Buni, nu plânge, că o să te vindeci„ – așa frumos vorbește cu mine. Sunt operată la inimă, acum am dureri mari de stomac, am fost operată la piept de cancer, acum trei ani, dar a trecut. Sunt bătrâni care au avut accidente și depind în totalitate de membri ai familiei sau de rude.
Ajunși în spital cu dureri cumplite, mai au, totuși, puterea de a face haz de necaz. Liviu Bungău, pacient: Bătrânețe haină grea, ce n-aș da să scap de ea. Ce este și mai grav e că cei mai mulți dintre ei vin la spital cu frică. Florica Hanga, asistent social Spitalul Județean Bihor: Sunt foarte mulți vârstnici care sunt neglijați, temători. Le este teamă. Cea mai mare teamă a lor este că cineva le va lua bunurile și că îi va abuza fizic, emoțional, psihologic și, din păcate, se și întâmplă de multe ori. Geriatria este specialitatea care gestionează degradarea organismului uman la vârste înainte. Deși România a înființat în 1952 primul institut din lume, Ana Aslan, medicii specialiști sunt extrem de puțini.