Studierea a cel puţin două limbi străine, mai mult accent pe ştiinţe, păstrarea celor cinci ore de Română de la clasa a V-a, oră săptămânală de consiliere la şcoală şi studierea Educaţiei sexuale sunt printre propunerile rezultate în urma dezbaterii naţionale privind planurile-cadru pentru gimnaziu, scrie Mediafax.
Majoritatea profesorilor şi experţilor care au participat la dezbaterea naţională organizată în ultimele săptămâni de către Ministerul Educaţiei, prin intermediul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, preferă a doua variantă a planurilor-cadru puse în dezbatere publică.
Este vorba de varianta care pune accent pe ştiinţele naturii şi tehnologii, potrivit directorului ISE, Ciprian Fartuşnic, care a prezentat rezultatele la dezbaterea finală, organizată marţi de Ministerul Educaţiei.
„A doua variantă de plan-cadru evidenţiază opţiunea pentru întărirea studiului ştiinţelor naturii şi tehnologiei în gimnaziu şi promovează debutul timpuriu al unor discipline din domeniul ştiinţelor (fizică şi chimie)”, a prezentat Fartuşnic varianta de plan-cadru preferată de cei mai mulţi dintre profesori.
În privinţa celorlalte variante, participanţii la dezbatere consideră că prima dintre ele valorifică trunchiul comun actual, deci asigură continuitatea planurilor-cadru actuale de învăţământ primar şi de gimnaziu. Prima variantă pusă în dezbatere prevede şi cel mai mic număr de ore la clasa a V-a, facilitând o tranziţie mai uşoară de la învăţământul primar la gimnaziu, potrivit observaţiilor prezentate de Fartuşnic.
În ceea ce priveşte a treia variantă de plan-cadru, aceasta „asigură valorificarea capacităţii integratoare a ariei Om şi Societate”. Ceea ce face a treia variantă este să reechilibreze distribuţia orelor alocate pentru Istorie şi Georgrafie şi să propună în mod obligatoriu o oră pe săptămână de opţional integrat.
Dintre cei 18.255 de participanţi la dezbatere, 39,7% preferă a doua variantă de plan-cadru, 19,4% preferă prima variantă de plan-cadru şi 27,4% preferă a treia variantă. De asemenea, 13,3% nu preferă niciuna din variante. De altfel, în cadrul dezbaterilor organizate la nivel naţional, profesorii au venit şi cu propriile propuneri, pe care directorul ISE spune că vor fi analizate de către experţi la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
Din totalul de respondeţi, 63,5% este personal didactic din sistemul de educaţie, dintre care 42% profesori de gimnaziu. În rest, 27% sunt elevi şi părinţi şi 9,5% au venit din mediul non-guvernamental.