Organizaţiile medicale din sistemul sanitar atrag atenţia asupra faptului că atât la nivel naţional cât şi la nivel local vom intra într-o zonă de risc sanitar. Deocamdată, cel mai mare deficit se constată la asistenţii medicali specializaţi, spune Iulian Cozianu, preşedinte SANITAS Iaşi. O altă categorie vizată este cea a personalului cu studii medii – infirmire, brancardieri – dar şi personal TESA, unităţile medicale riscând să rămână şi fără contabili. “Cine stă la un salariu de 2.000 de lei, semnând achiziţii de milioane de euro, ceea ce înseamnă răspundere?”, a mai spus Iulian Cozianu. Ce spitale şi domenii din Iaşi stau cel mai rău?
O analiză a prestigioasei organizaţii Frames arată că România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni. Un prim factor de risc este îmbătrânirea populaţiei. Pe an ce trece, populaţia ţării îmbătrâneşte şi devine tot mai bolnavă. Potrivit INS, populaţia vârstnică a ţării noastre a depăşit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar fenomenul se va accentua.
Alcoolul şi mâncarea proastă ne omoară cu zile
În ceea ce priveşte starea de sănătate, speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalităţii, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces provocat de cancer. Statisticile medicale arată că aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate de comportamentele riscante în materie de sănătate. Este vorba depre consumul de alcool şi alimentaţie nesănătoasă, o rată mult mai mare faţă de media UE.
Potrivit studiului Frames, pe fondul acestor probleme, România are nevoie urgentă de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale. În 2019, existau 3,2 medici practicanţi la 1.000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9), şi 7,5 asistenţi medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,4). În „Studiul privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România”, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, în ultimii 23 de ani numărul asistenţilor medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%.