Pe măsură ce crește numărul celor care fac cumpărături online, escrocii își diversifică metodele de înșelăciune.
Mai nou, unii pirați cibernetici trimit emailuri cu mesaje chipurile în numele unor firme cunoscute de curierat, însă cei care le deschid se pot trezi cu datele furate, ori conturile sparte.
Iar la Galați, o femeie de 64 de ani, a primit prin curier șuruburi și cuie, în cutia telefonului scump, în valoare de 6.700 de lei, pe care îl comandase de la o firmă cu renume. A făcut plângere la Poliție, la ANPC, și spune că nu va plăti nici un leu din ratele pe care abia le contractase.
Însă, în această perioadă, mulţi români primesc pe email aşa–zise mesaje de confirmare, chipurile trimise de firmele de curierat.
„Dorim să vă informăm că expedierea cu numărul AWB este în curs de livrare” – aşa sună unul dintre ele, aparent trimis de o mare companie cu servicii de curierat. Mesajul conţine un link, pe care clientul ar trebui să îl acceseze, chipurile, pentru a descărca apoi chitanţa.
Un utilizator grăbit, care are deja comenzi în aşteptare, poate fi păcălit, dacă nu verifica adresa expeditorului, una din Spania, în acest caz. Mihai Rotaru, de la Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, spune că oamenii se pot trezi cu conturile de pe reţelele de socializare sparte, şi cu bani retraşi din cele bancare.
Mihai Rotaru, purtător de cuvânt CERT-RO: „Depinde ce vrea să facă, poate să folosească telefonul său calculatorul, se vând datele informatice, datele de conturi bancare.”
Specialiştii în securitate cibernetică susţin că numărul acestor atacuri şi tentative de fraudă creşte în perioada sărbătorilor, dar şi în cea a marilor reduceri, când şi oamenii sunt mai susceptibili să fie păcăliţi. E drept că sesizări oficiale nu sunt foarte multe, în condiţiile în care le fac doar cei păgubiţi, nu şi cei care îşi dau seama la timp că e vorba de înşelătorie.
Un asemenea mesaj înșelător te condiţionează – dacă nu urmezi paşii pe care îi solicit eu aici ţi se va suspenda contul bancar sau vei pierde bunul respectiv. Nu trebuie să dai curs acestor solicitări.
Potrivit specialiştilor în securitate financiară, în anul 2019, în România, pagubele create de hackeri prin aceste metode au ajuns la 14 milioane de lei.
Poliţist DCCOA: „E furt informatic, poate fi încadrat şi la înşelătorie, avem mulţi romani, recomandăm atenţie la cum e scris textul, dacă are greşeli, dacă e tradus automat.”