Aşa cum din bătrâni este lăsat, la Helesteni, a fost astăzi o şezătoare tradiţională. Localnicii, de toate vârstele, s-au adunat pentru a arata şi păstra tradiţiile româneşti de la sat. Femei cu fuioare, bătrâne cu împletituri din lână dar şi copii care confecţionează mărţişoare, au răspuns invitaţiei administraţiei locale de a păstra şi promova obiceiurile specifice zonei.
Zi de sărbătoare pentru toată comuna Helesteni. Astăzi, la Centrul de zi din Harmaneasa, a fost organizată o şezătoare tradiţională. Zeci de copii, împreună cu gospodinele din sate dar şi meşteşugari, s-au adunat pentru cea de-a XIV-a ediţie a “Sărbătorii mărţişorului”, organizată de Primărie în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi.
Astăzi, pentru prima dată, la eveniment a fost prezent şi directorul de la Institutul Francez din Iaşi, Vincent Lorenzini. Atât el, cât şi personalităţile prezente, au primit câte un simbol al primăverii, făcut de copilaşii din comună.
În timpul şezătorii, a fost şi un concurs pentru cele mai frumoase mărţişoare create de elevi. Le-au confecţionat din mărgele, aţă croşetată sau diferite cartoane, pentru a lua premii, ce au constat în diplome dar şi rechizite şcolare, date de managerul centrului judeţean, Adrian Ardeleanu.
Nu doar cei mici au spus poezii şi cântece. O bătrânică a recitat, fără cusur şi cu patos, versuri ţinute în memorie şi nu pe hârtie, de-a lungul anilor.
Împletitul, torsul lânii sau croşetatul au fost doar câteva dintre meşteşugurile prezentate astăzi. Doamna Elena, în vârstă de 70 de ani, împleteşte şosete de lână, căciuli sau alte obiecte vestimentare, de când era mică. A transmis şi nepoţilor această îndeletnicire.
Cine vrea să coase bârneţe naţionale, poate învaţă de la doamna Elena Polac. Îşi doreşte să păstreze obiceiurile din străbuni şi munceşte mult pentru acest lucru. A înfiinţat şi un muzeu în comună, unde se găsesc ii şi tot felul de obiecte tradiţionale.
În timpurile de demult, în nici o casă nu lipseau cearşafurile cu dantelă cusută manual. Şi astăzi, o săteancă croşeta un astfel de obiect.
De la o şezătoare bine organizată, nu putea lipsi fuiorul cu lână, ce se regăsea înainte în toate gospodăriile. Doamna Doiniţa ştie acest obicei de la mama ei şi recunoaşte că îi este cel mai drag.
Pe tot parcursul întâlnirii sătenilor, în surdină s-au auzit cântece din fluier. Domnul Petrea, profesor în comună, a cântat la trişcă, aşa cum se numeşte în zona instrumentul muzical confecţionat din lemn. Îl foloseşte de mic copil şi a fost învăţat de un sătean să îl folosească
De departe, cel mai frumos obicei prezentat la şezătoare a fost confecţionarea măştilor tradiţionale pentru sărbătorile de iarnă. Un localnic coase de ani buni, cu dichis, astfel de obiecte din ce în ce mai căutate, în special, de cei care pleacă în străinătate. Sunt tot felul de modele, pe care se pun mii de mărgele de diferite culori şi mărimi. Lucrează cam o luna pentru fiecare în parte şi nu îşi pierde răbdarea.
Toate adunate, obiceiurile de astăzi au făcut o şezătoare memorabilă pentru comună. Edilul, Constantin Hira, îşi doreşte să păstreze tradiţia ani buni şi să o împărtăşească generaţiilor ce vor veni.
Menţionăm că sărbătoarea mărţişorului a fost organizată în mai multe localităţi şi anume, Ceplenita, Scobinti, Boldeşti-Scânteia şi Iaşi.