De Florii, în satul Sticlăria din comuna Scobinţi, la muzeul din localitate, s-a încins o şezătoare ca pe vremuri, aşa cum în fiecare an fac cei din partea locului. Costică Curecheriu, meşter popular şi sufletul muzeului din localitate, a adunat aşa cum se cuvine, oameni de toate vârstele pentru că fiecare are rostul său în păstrarea tradiţiilor autentice.
Frumoasa activitate a devenit foarte cunoscută, fiind la a patra ediţie deja, scopul ei fiind acela de a aduce aproape de tradiţii copiii şi tinerii, pentru a le trasmite şi ei mai departe. De data aceasta nu au participat copii doar din localitate, ci din toată comuna, primarul fiind cel care le-a asigurat trasportul şi bineînţeles a venit împreună cu ei la şezătoare, fiind primit cum se cuvine, tradiţional, cu pâine şi sare.
Tinerele, îmbrăcate frumos în costume populare, s- au întrecut cu interes la încondeierea ouălor sau ţesut, multe dintre ele învăţând aceste obiceiuri din familie, de la mămici sau bunici.
Dintre copiii prezenţi sunt care au participat deja la toate ediţiile şi au învăţat obiceiurile, fiind ajutaţi şi îndrumaţi de profesori cu experienţă sau meşteri populari care susţin activitatea muzeului. O parte din copii au fost îndrumaţi de Georgiana Florariu, profesoara lor, care le-a învăţat pe fete să picteze pe ouă, modele decorative populare de pe lăicere, prosoape sau costume populare.
Ca la orice şezătoare, muzica nu putea să lipsească, un grup de fluieraşi format din bătrânii satului, însoţind hărnicia tinerelor cu acorduri populare, pe parcursul activităţilor.
Aprecierea copiilor şi cadrelor didactice faţă de toată munca celui care se străduieşte de ani buni să reînvie tradiţiile locului, Costică Curecheriu este dovedită şi de numărul din ce în ce mai mare de participanţi care se implică de la an la an.
De la şezătoare nu au lipsit nici sfaturile bătrânilor, de la care întotdeauna tinerii au ceva de învăţat, aşa cum spune şi tradiţia.
Precizăm că Muzeul din Sticlăria, comuna Scobinţi, este unul din locurile cele mai îndrăgite de cei care caută să cunoască tradiţiile populare, iar aici, o mână de oameni sufletişti se străduiesc să implice în fiecare an, cu astfel de ocazii, mai ales copiii şi tinerii pentru a le promova, nu numai prin activităţi practice, ci şi prin expoziţii de costume şi obiecte populare sau deprinderea unor obiceiuri specifice româneşti.