În fiecare an, la mijlocul lunii octombrie, Iașiul devine unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru credincioșii ortodocși din România. Mii de oameni pornesc la drum pentru a se închina la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.
Moaștele Sf. paascheva au ajuns în Moldova cu 385 de ani în urmă Foto: Doxologia
Povestea moaștelor Sfintei Parascheva leagă astăzi Iașiul de o istorie care traversează aproape o mie de ani și mai multe centre ale lumii ortodoxe. Pentru pelerinii care ajung la catedrală, această istorie este o tradiție vie, continuată de la o generație la alta. Un drum făcut în fiecare an, din obișnuință și credință, pentru unii, prima călătorie de acest fel, legată de o rugăciune, de o încercare personală sau de dorința de a ajunge măcar o dată la Catedrala Mitropolitană din Iași, pentru alții. Cert este că sute de mii de pelerini ajung anual la Iași, iar pelerinajul de hramul Sf. Parascheva a devenit cel mai mare, ortodox, din România.
Cine a fost Sfânta Parascheva
Sărbătorită pe 14 octombrie, Sfânta Parascheva are o istorie care începe cu aproape o mie de ani în urmă, pe țărmul Mării Marmara. Moaștele sale au trecut prin mai multe orașe importante ale lumii creștine înainte de a ajunge în Moldova, cu 385 de ani în urmă. De atunci, numele sfintei a rămas strâns legat de Iași, iar pelerinajul organizat în fiecare toamnă a devenit o tradiție care adună credincioși atât din țară cât și din străinătate.
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în prima jumătate a secolului al XI-lea, în localitatea Epivat, aflată pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin. Potrivit tradiției bisericești, provenea dintr-o familie creștină înstărită, care i-a oferit o educație aleasă.
Povestea vieții sale este legată de milostenie și de grija față de oamenii sărmani. Una dintre întâmplările păstrate în scrierile religioase spune că, pe când avea aproximativ zece ani, a auzit în biserică îndemnul lui Iisus Hristos de a-L urma și de a renunța la bunurile lumești. Cuvintele au impresionat-o atât de mult, încât a început să-și dăruiască hainele celor nevoiași.
După moartea părinților, Parascheva și-a împărțit moștenirea – provenea dintr-o familie cu posibilități materiale mari – și a plecat spre locurile sfinte din Ierusalim. A petrecut o perioadă în apropierea Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a dus o viață de rugăciune și asceză. Conform relatării bisericești, la aproximativ 25 de ani a primit îndemnul de a se întoarce în locurile natale. A revenit în Epivat, unde a trăit în smerenie până la moarte, în jurul vârstei de 27 de ani.
Trupul i-a fost îngropat în apropierea unei biserici, iar moaștele au fost descoperite ulterior, potrivit tradiției, în urma unor minuni săvârșite. Cinstirea sa s-a răspândit treptat în lumea ortodoxă, iar moaștele au fost mutate în mai multe centre religioase importante.