Pe 9 septembrie, la o zi după Nașterea Maicii Domnului, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria.
Sfinții Părinți Ioachim și Ana, chemați în sprijin de familiile care își doresc copii Foto: Adevărul/calendar creștinn -ortodox
Sărbătoarea are o semnificație aparte pentru familiile creștine, Ioachim și Ana fiind priviți în tradiția Bisericii drept modele de răbdare, smerenie, credință și nădejde, iar în evlavia populară sunt asociați mai ales cu familia, copiii și rugăciunea pentru dobândirea de prunci.
Cine au fost Sfinții Ioachim și Ana
Potrivit tradiției Bisericii, Ioachim și Ana au fost părinții Fecioarei Maria. Viața lor este legată de o perioadă îndelungată în care nu au avut copii. În ciuda acestei încercări, cei doi au continuat să se roage și să nădăjduiască în Dumnezeu.
În tradiția creștină, Dumnezeu le-a dăruit-o la bătrânețe pe Maria, cea care avea să devină Maica Domnului.
Basilica.ro citează o cuvântare a Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul, care i-a descris pe Ioachim și Ana drept o „icoană a răbdării, a smereniei și a nădejdii” că Dumnezeu le va asculta rugăciunea. Tocmai această experiență a așteptării și a rugăciunii explică locul important pe care cei doi îl ocupă în evlavia creștină.
Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, se trăgea din seminția lui Iuda și avea ca strămoș pe regele David, iar Ana provenea din seminția preoțească iudaică a lui Levi, arată basilica.ro.
„Ea era fiica cea mai mică a preotului Matihian din neamul lui Aaron, împlinindu-se astfel profeția că Mesia va avea o dublă descendență: împărătească și preoțească. Pentru că nu aveau copii, Ioachim și Ana au fost supuși oprobriului public deoarece la evrei familiile care nu aveau copii erau considerate că nu au binecuvântare de la Dumnezeu din cauza păcatele lor sau ale strămoșilor lor. Astfel, o veche tradiție arată că un evreu din seminția lui Ruben l-a umilit pe bunul Ioachim în timp ce se afla în templu spunându-i: «De ce aduci darurile tale înaintea altora? Ești nevrednic, pentru că nu ai copii, pentru cine știe ce păcate ascunse». Cuvintele acestea l-au afectat foarte mult pe Dreptul Ioachim, precum și pe Ana, atunci când auzi cele întâmplate. Într-o zi de mare sărbătoare, slujnica Iudit văzând-o iarăși plângând pe Sfânta Ana, s-a apropiat de ea și i-a spus: «Acum nu e bine să te întristezi pentru că a sosit ziua Domnului». Ana tresări la auzul acestor cuvinte și îmbrăcându-se în haine de sărbătoare a ieșit în grădină, unde la umbra unui dafin stătea și se ruga lui Dumnezeu. Ascultându-i rugăciunile, Dumnezeu trimite pe îngerul Său care îi vestește Sfintei Ana că va avea un copil. Ioachim încă nu știa nimic, deoarece se afla în mijlocul turmelor sale, unde întristat fiind, se dusese pentru a fi singur. Aflând vestea bucuriei, s-a întors acasă cu nădejde în Dumnezeu. La vremea cuvenită s-a împlinit cuvântul îngerului, iar Ana cea stearpă a născut pe Sfânta Fecioară Maria”, se precizează în sursa citată.
În România, Sfinții Ioachim și Ana sunt cinstiți mai ales ca modele pentru familie, imaginea lor fiind legată de răbdare și rugăciune.
Ce tradiții și credințe populare există pe 9 septembrie
În jurul zilei de 9 septembrie s-au format, în timp, și numeroase tradiții populare. În unele zone există obiceiul de a duce la biserică daruri, alimente sau fructe de toamnă și de a le împărți apoi celor aflați în nevoie.