Medicii ieșeni trag un semnal de alarmă înaintea debutului sezonului estival. Deși țânțarii par doar niște insecte inofensive, bolile pe care le poartă aceștia pot duce la complicații severe. Prof.dr. Egidia Miftode, șef Secția Clinică Boli Infecțioase de la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, atrage atenția asupra faptului că și tânțarii din Europa pot transmite boli pe care până nu demult le consideram venite de pe alte continente.
La ora actuală există grupe de țânțari adaptate în Europa, deși ele erau cunoscute ca având arealul de trai în zonele mai îndepărtate. Un exemplu în acest sens sunt țânțarii „aedes albopictus” și „aedes aegypti” care s-au adaptat din punct de vedere genetic și care pot să transporte anumiți agenți patogeni spre zona temperată în care ne aflăm. Astfel au apărut în Franța și Italia infecții de tip boală emergentă cu virusul Chikungunya transmis de acești țânțari. Statisticile arată că infecțiile au fost răspândite autohton și nu au fost cazuri de îmbolnăvire după o vacanță într-o zonă tropicală.
dr. Egidia Miftode
Cel mai cunoscut risc: malaria
Dacă ar fi să facem o clasificare a bolilor transmise de țânțari ar trebui să începem cu malaria. Este o boală infecțioasă tropicală cauzata de paraziți din genul Plasmonium transmisă de înțepătura femelei țânțarului anofel. Malaria poate avea ca simptome febra, durarea de cap, stările de vomă, similare cu alte infecții, însă mult mai agresivă.
„În anul 2020 malaria a înregistrat la nivel mondial 240 de milioane de cazuri de îmbolnăvire și 620.000 de decese. În Europa au fost raportate un an mai târziu 4.800 de îmbolnăviri, din care doar 13 (în Grecia și Franța) erau cazuri autohtone. Niciun medicament pentru tratarea bolii nu este protector 100%, din acest motiv trebuie să asociem la medicația profilactică și prevenția personală. Aceasta înseamnă folosirea sprayurilor împotriva țânțarilor, a plaselor la geamuri, purtarea de haine cu mâneci lungi și evitarea zonelor cu apă stătută. Dacă ne hotărâm să plecăm în vacanță, trebuie să știm că există medicamente care pot fi administrate pentru a ne proteja de îmbolnăvire”, a punctat prof.dr. Egidia Miftode.
Risc major în caz de infecție cu West Nile
Un alt virus transmis de țânțar este West Nile. Infecția cu acest virus poate determina boli grave precum meningita și meningoencefalita. „Pe tot parcursul anului 2023, în Uniunea Europeană s-au raportat 700 de cazuri de îmbolnăvire cu acest virus, România fiind poziționată pe locul al treilea, după Grecia și Italia”, a puncta prof.dr. Egidia Miftode.
Boala poate avea manifestări precum febră, dureri musculare, diaree, greață, vărsături și erupții cutanate. Poate evolua însă sever cu meningită și meningoencefalită. Specialistul spune că în urmă cu patru ani a fost un focar la Iași și s-au înregistrat decese la persoane vârstnice, care au dezvoltat aceste complicații severe după infecția cu West Nile.
„Erupția cutanată e simptomul comun al infecției. Apare la cinci zile de la debutul bolii, iar febra precede erupția. Când vedem un pacient care prezintă erupție, mai ales dacă vine din alte țări, acesta trebuie trimis la un spital de boli infecțioase pentru a i se face o serologie West Nile”, explică medicul ieșean.
O infecție de care s-a ferit și Simona Halep: virusul Zika
Virusul Zika este transmis prin înțepătura unui țânțar infectat. Purtători ai acestui virus sunt „aedes albopictus” și „aedes aegypti”. Cele două specii sunt întâlnite în zone în care structura de drenare a apei este deficitară. Dureri musculare, articulare, slăbiciune, cefalee sunt doar câteva dintre simptomele infecției.
Particularitatea sa, spune prof.dr. Egidia Miftode, este pericolul foarte mare pe care-l are pentru femeile însărcinate. Poate produce malformații congenitale foarte, foarte grave ale fătului: microcefalie, tulburări de vedere, chiar orbire sau alte tulburări cognitive.