SOLSTITIUL DE IARNA reprezinta, conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucuresti, ca in fiecare an, desi iarna meteorologica soseste inca de la 1 decembrie, inceputul iernii astronomice. SOLSTITIUL DE IARNA este legat de miscarea anuala aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, ce reprezinta consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui.
Dupa cum este cunoscut, axa polilor Pamantului isi pastreaza (in prima aproximatie) directia fixa in spatiu, ea fiind inclinata cu 66° 33′ fata de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge in decurs de un an cercul sferei ceresti numit „ecliptica”, a carui inclinare fata de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.
La momentul solstitiului de iarna Soarele se afla in emisfera australa a sferei ceresti, la distanta unghiulara maxima de 23° 27′ sud fata de ecuator, el efectuand miscarea diurna in lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explica, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.
La data solstitiului de iarna, Soarele rasare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est si apune tot cu acelasi unghi spre sud fata de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urca” – tinand cont de latitudinea medie a Romaniei, de 45° – la numai 21° fata de orizont. in consecinta, la aceasta data, durata zilei are valoarea minima din an, de 8 ore si 50 minute, iar durata noptii are valoarea maxima, de 16 ore si 10 minute. Evident, in emisfera sudica a Pamantului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcand inceputul verii astronomice.