SOLSTITIUL DE IARNA. Care este semnificatia solstitiului de iarna si ce se intampla cu axa polilor

SOLSTITIUL DE IARNA reprezinta, conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucuresti, ca in fiecare an, desi iarna meteorologica soseste inca de la 1 decembrie, inceputul iernii astronomice. SOLSTITIUL DE IARNA este legat de miscarea anuala aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, ce reprezinta consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui.
Dupa cum este cunoscut, axa polilor Pamantului isi pastreaza (in prima aproximatie) directia fixa in spatiu, ea fiind inclinata cu 66° 33′ fata de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge in decurs de un an cercul sferei ceresti numit „ecliptica”, a carui inclinare fata de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.
La momentul solstitiului de iarna Soarele se afla in emisfera australa a sferei ceresti, la distanta unghiulara maxima de 23° 27′ sud fata de ecuator, el efectuand miscarea diurna in lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explica, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.
La data solstitiului de iarna, Soarele rasare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est si apune tot cu acelasi unghi spre sud fata de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urca” – tinand cont de latitudinea medie a Romaniei, de 45° – la numai 21° fata de orizont. in consecinta, la aceasta data, durata zilei are valoarea minima din an, de 8 ore si 50 minute, iar durata noptii are valoarea maxima, de 16 ore si 10 minute. Evident, in emisfera sudica a Pamantului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcand inceputul verii astronomice.

Continuare pe Stiriele PRO TV