Speranța de viață la naștere în România, și așa printre cele mai mici din Europa, a scăzut puternic în anii pandemiei până la 72,9 ani. S-a întors astfel la nivelul înregistrat în urmă cu 14 ani. La fel de alarmant este faptul că țara noastră nu a reușit să revină la valori similare cu cele din 2019, așa cum s-a întâmplat în alte state europene.
Adina Nănău, jurnalist Digi24: România se află în grupul ţărilor cu cele mai mici valori din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere. Iar pandemia a accentuat acest fenomen.
Dacă în 2019, speranța de viață la naștere a fost de 75,6 ani, în 2021 scăzuse cu 2,7 ani, până la 72,9. Adică dublu față de media europeană. Asta în timp ce nivelul mediu al speranţei de viaţă din ţările Uniunii a fost anul trecut de 80,1 ani.
Dacă vecinii bulgari o duc mai rău la acest capital ca noi, la polul opus regăsim Italia și Suedia, țări cu unele dintre cele mai mari speranțe de viață din blocul comunitar, 82,9, respectiv 83,2 ani.
Dar observăm că pandemia a dus la o scădere semnificativă a speranței de viață în întreaga Europă.
Însă, un raport publicat de Monitorul Social, arată că în țările dezvoltate, scăderea din 2020 a fost parțial recuperată un an mai târziu. În schimb, în România, în anul 2021 speranța de viață la naștere a scăzut până la nivelul înregistrat cu 14 ani în urmă și acolo a rămas.
Datele mai arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, cu 5, 6 ani mai mult decât bărbații, în timp ce în România diferența e chiar mai mare, de 7,3 ani.
Să ne uităm acum și la speranța de viață la 65 de ani. După ce se pensionează, un român mai trăiește, în medie, doar 14,7 ani, mai puțin cu 2,2 ani față de media din 2019. În Suedia, media a fost anul trecut de aproape de 21 de ani, la fel și în Italia.