Comunicat: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat din nou țara noastră în luna martie, anul acesta. Motivul? În continuare există situații în care instanțele de judecată consideră că victimele, copii de 10, 11, 12 ani au capacitatea de a consimte la actul sexual, doar pentru că nu se găsesc urme ale violenței fizice.
”Decizia judecătorilor europeni arată gravitatea situației și demonstrează din nou că România, deși mai are încă două condamnări la CEDO pe același subiect, este în continuare incapabilă să-și protejeze copiii in fata agresorilor sexuali. Hotărârea CEDO a fost publicată în luna mai, iar din partea Ministerului Justiției nu a existat nici o reacție. Coaliția PSD – PNL e mai preocupată să-și împartă funcții și bani, în loc să guverneze și să apere interesele copiilor noștri.
Solicit ministrului Cătălin Predoiu să repare situația aceasta, imediat ce începe sesiunea din septembrie a Parlamentului. Solicit coaliției PSD-PNL să voteze legea propusă de mine și colegii mei, încă din 2021; lege prin care actele sexuale cu minori sub 14 ani sunt încadrate la viol și inculpații sunt trimiși la închisoare, nu lăsați în libertate cum se întâmplă în prezent. În tot acest timp tăcerea autorităților din sistemul judiciar nu face decât să demonstreze nepăsare și complicitate”, declară Monica Berescu, deputată USR și membră a Comisiei pentru muncă și protecție socială.
Realitatea în România este acesta: 3 din 4 abuzatori sexuali rămân în libertate, chiar dacă au abuzat sexual copii de 10,11,12 ani. Însă putem îndrepta situația. Avem o lege în Parlament depusă încă din 2021, dar ea este ținută la sertarul comisiei juridice de mai bine de 8 luni. În țara noastră legea nu protejează copiii, victime ale abuzurilor sexuale, lucru dovedit de raportul Inspecției Judiciare și de cele trei condamnări la CEDO ale României pe acest subiect.
Legea anti viol a fost inițiată alături de colegii mei colegii mei parlamentari, Oana Țoiu, Anca Dragu și Andrei Lupu; fiind o propunere USR de stabilire a limitei de vârstă cu privire la consimțământul dat în privința unui act sexual; în practică încadrând un act sexual cu un minor sub 14 ani la infracțiunea de viol, infracțiune ce este pedepsită cu închisoare şi pentru care nu există posibilitatea unei pedepse cu suspendare.
Comisia juridică din Senat, condusă de senatoarea PNL Iulia Scântei, a refuzat să dezbată şi să voteze acest proiect, ședința din luna februarie fiind închisă prematur fiindcă senatorii au părăsit comisia, grăbindu-se să plece în diferite deplasări interne şi internaționale.
Proiectul se află acum la Camera Deputaților, blocat în sertarele comisiei juridice condusă de Laura Vicol.
Pe 14 iunie fost dat publicității un proiect similar de lege, semnat de Iulia Scântei și Alina Ghorghiu, un proiect care introduce vârsta consimțământului la 15 ani.
”Mă bucur că PNL și PSD au înțeles importanța legii anti-viol, pentru că România este singura țară din UE care nu a reglementat o vârstă clară a consimțământului, ceea ce permite violatorilor să afirme că actul sexual a fost cu acordul minorului și în acest mod să scape de execuția pedepsei cu închisoare. Din moment ce pare că există un consens în coaliția de guvernare pe oportunitatea acestui proiect nu pot decât să îi încurajez să deblocheze proiectul nostru de la Comisia Juridică și să putem vota împreună legea anti viol. Este datoria noastră față de societate și față de toți copiii, victime ale acestor violuri, să îi protejăm și să le trimitem abuzatorii la închisoare.
Acești copii sunt deja victime ale agresorilor sexuali, nu trebuie să devină și victime ale orgoliilor politice. Fac un apel public către conducerea PNL și PSD să susțină legea anti viol (Pl-x nr. 66/2022), blocată în prezent în comisiile parlamentare și să o introducă la vot în plenul Camerei Deputaților”, afirmă Monica Berescu, unul dintre co-inițiatorii legii anti viol.
În ultimii 5 ani, un număr de 2.037 de dosare cu privire la infracțiunea de act sexual cu un minor au ajuns în instanțele românești, în aproximativ 50% dintre acestea victimele având vârsta sub 15 ani. În aceeași perioadă, au fost judecate 355 de dosare de viol în care victima avea sub 16 ani. Reiese așadar faptul că majoritatea actelor sexuale cu un minor sunt încadrate ca acte sexuale consimțite și nu ca infracțiune de viol. Totodată, jurisprudența a arătat că dacă există urme ale constrângerii fizice, fapta este încadrată ca infracțiune de viol, iar dacă nu, ca act sexual cu minor.
În puține cazuri se iau în considerare factori secundari, precum posibilitatea existenței constrângerii psihice sau inabilitatea victimei de a înțelege în întregime consecințele deciziilor sale.
Prin condamnarea statului român la CEDO în 2016, România a intrat într-un proces de supraveghere pentru incapacitatea de a dezvolta o practică judiciară consacrată și uniformă în legătură cu noțiunea de consimțământ, în cazurile de infracțiuni sexuale cu minori. Raportul Inspecției Judiciare din 2021 vine și reiterează aceeași concluzie a CEDO: nu există o practică consacrată și uniformă în legătură cu noțiunea de consimțământ, în cazurile de infracțiuni sexuale cu victime minore. În funcție de parchetul sau instanța la care ajunge cazul unei victime cu vârsta sub 12 ani, el poate fi judecat fie ca act sexual cu minor fie ca viol.
Monica Berescu – deputat USR -PLUS