Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, spune că nu îşi doreşte introducerea unor taxe şi impozite noi în 2027, dar avertizează că orice program guvernamental suplimentar trebuie să aibă o sursă clară de finanţare. Oficialul atrage atenţia că depăşirea ţintelor bugetare duce la creşterea costurilor cu dobânzile, o povară care va fi suportată şi de generaţiile viitoare.
Întrebat dacă românii ar putea plăti taxe mai mari în 2027, ministrul Finanţelor a declarat, într-un interviu acordat Digi24, că prioritatea este menţinerea echilibrului bugetar. Alexandru Nazare a explicat că statul trebuie să se asigure că are bani pentru programele pe care le propune, fără să îşi asume cheltuieli pe care nu le poate acoperi.
„Nu-mi doresc taxe şi impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate”, a afirmat ministrul, subliniind că orice program nou, care nu a fost prevăzut în buget, trebuie să aibă şi o sursă de finanţare.
Cine decide dacă vor fi introduse taxe noi
Alexandru Nazare a explicat că Ministerul Finanţelor analizează propunerile venite de la instituţiile statului, inclusiv cele privind lansarea unor programe noi sau reducerea cheltuielilor inutile. Aceste măsuri sunt apoi integrate şi prezentate Guvernului.
Decizia finală privind politicile fiscale aparţine însă factorilor politici, respectiv Guvernului şi Parlamentului. Rolul Ministerului Finanţelor este să urmărească respectarea unor limite bugetare şi să prevină dezechilibrele care ar putea afecta finanţele publice.
Ministrul a atras atenţia asupra riscului repetării situaţiilor din trecut, când statul nu şi-a respectat, la finalul anului, obiectivele bugetare anunţate. Potrivit acestuia, orice cheltuială suplimentară trebuie analizată cu atenţie, astfel încât angajamentele asumate să poată fi susţinute financiar.
Dobânzi de peste 70 de miliarde de lei, estimate pentru anul viitor
Alexandru Nazare avertizează că depăşirea ţintelor bugetare are consecinţe directe asupra costurilor de finanţare ale statului. Atunci când România se împrumută, trebuie să plătească dobânzi, iar aceste sume reduc resursele disponibile pentru alte cheltuieli publice.
Ministrul a declarat că dobânzile aferente datoriei publice ar urma să depăşească 60 de miliarde de lei în acest an şi să treacă de 70 de miliarde de lei anul viitor.
Oficialul a subliniat că aceste costuri reprezintă o responsabilitate pe termen lung, deoarece banii folosiţi pentru plata dobânzilor provin din bugetul public şi afectează resursele disponibile pentru generaţiile următoare.
În acest context, mesajul ministrului este că eventualele noi programe guvernamentale trebuie însoţite de soluţii concrete de finanţare, pentru ca statul să îşi poată respecta angajamentele fără să agraveze dezechilibrele bugetare.