O amplă analiză realizată de „Ziarul de Iaşi“ după mai multe criterii de performanţă. Primul an pandemic nu pare să fi pus probleme administraţiei publice, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană a dat liber la inflaţie, iar în România a fost şi an electoral. Aşadar, nu e de mirare că plătim şi azi efectele laptelui şi mierii care au curs anul trecut în ciuda atâtor restricţii. Dar, până să vedem cum este 2021, putem să aruncăm o privire peste bilanţurile anului trecut.
Trebuie menţionat din start că schimbarea culorii regimului de la Bucureşti după alegerile de anul trecut nu a însemnat mai multă transparenţă privind cheltuirea banului public. Rapoartele financiare au în continuare lacune, la fel ca pe vremea guvernărilor anterioare, iar unii indicatori – cum sunt, de exemplu, gradul de realizare a veniturilor (încasate, faţă de cele programate) şi cel al realizării colectării impozitelor pe proprietate – rămân o necunoscută.
Singura instituţie care furnizează datele financiare, deşi nu pe toate, pe baza cărora am putut să calculăm majoritatea indicatorilor rămâne Ministerul Dezvoltării. Administraţia şi Finanţele Publice nu par interesate de performanţele administraţiei locale, la fel cum majoritatea covârşitoare a primăriilor nu consideră necesar să arate pe ce s-au dus banii oamenilor în anul precedent. De fapt, o arată – dar sub forma unor tabele pline de cifre şi procente, pentru descifrarea cărora îţi trebuie cunoştinţe solide de contabilitate, cu o licenţă în Economie.
Singura primărie care mai prezintă sinteza concisă a indicatorilor de performanţă (în total, sunt 16 indicatori de sinteză, 10 pentru venituri şi 10 pentru cheltuieli) este cea a municipiului Iaşi. Până anul trecut, şi Paşcaniul publica „lista celor 16“, dar anul acesta a optat pentru prezentarea întregului raport de execuţie bugetară.
Comună bogată, comună săracă, după venitul total al primăriei pe cap de locuitor. De remarcat coridorul nord-sud al „bogaţilor“, care trece prin Zona Metropolitană Iaşi, urmat spre vest de un coridor paralel, al administraţiilor sărace, spart de zonele urbane Paşcani, Hârlău, Tg. Frumos
Mai puţini bani la buget de la contribuabili
Gradul de autofinanţare, care înseamnă ponderea veniturilor proprii încasate (fără cotele defalcate din impozitul pe venit) în veniturile totale încasate în 2020, arată o scădere generală de până la zece procente comparativ cu 2019. După doi ani pe primul loc, cu peste 41 la sută, Miroslava a lăsat Valea Lupului în frunte (35,14 la sută, faţă de 33,81 la sută). Tg. Frumos completează podiumul (31,35 la sută), în vreme ce municipiul Iaşi, cu 22,39 procente, este în urma Paşcaniului, 26,20 la sută. Sunt însă şi creşteri importante, în comunele Cristeşti şi Ion Neculce, de exemplu.
La celălalt capăt al clasamentului se află comunele Drăguşeni (2,80 la sută), Moşna (3,55 la sută) şi Dolheşti (4,20 la sută). Drăguşeni a fost anul trecut a doua comună cea mai dependentă de bugetul de stat, după Cristeşti, ambele în proporţie de aproape 100 la sută. Asta nu înseamnă neapărat că funcţionarea a fost pusă sub semnul întrebării.
Pentru municipiul Iaşi banii veniţi de la bugetul de stat (cote şi subvenţii) au reprezentat 60 la sută din totalul veniturilor, pentru Miroslava, 64 la sută, iar pentru Paşcani, 72 la sută.
Miroslava, greu de întrecut
Dacă vorbim de venit pe cap de locuitor, municipiul Iaşi a reuşit, după doi ani, să depăşească Miroslava, care e acum a doua în top, cu 1.456 lei faţă de 1.514 lei. Peste 1.000 de lei are şi Tg. Frumos (1.168). Comunele Valea Lupului, Leţcani şi Ţuţora sunt în categoria 900-1.000, în vreme ce fiecărui păşcănean îi revin 873 de lei. Scânteia, Moşna şi Mironeasa încheie acest clasament, cu observaţia că aceste comune au fost mereu pe ultimele locuri din 2018 încoace.
Interesant de menţionat e că Scânteia a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere a populaţiei după domiciliu cu peste 1.300 de persoane, trecând de 10 mii de locuitori. Între comune, Miroslava a avut cea mai mare creştere anuală, 1.634 de persoane, urmată de Scânteia (1.334) şi Valea Lupului (1.304). Municipiul Iaşi are cu 5.527 de locuitori mai mult, potrivit datelor provizorii ale Direcţiei Judeţene de Statistică.