Spania, Germania şi Italia sunt ţările preferate de români, atunci când emigrează. Situaţia e neschimbată de mai mulţi ani, iar datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că, spre deosebire de primul an de pandemie, în 2021 au fost mai mulţi români care şi-au făcut bagajele şi s-au mutat cu totul într-o altă ţară. În acelaşi timp, România a devenit casă pentru câteva zeci de mii de imigranţi, iar aproape trei sferturi dintre ei au venit din Republica Moldova şi Ucraina şi s-au stabilit, în principal în Iaşi şi în judeţele din Macroregiunea Doi. Adică acea zonă a ţării aflată la graniţa cu Moldova şi Ucraina.
În 2019, 2020 şi 2021, judeţul Iaşi a fost al doilea loc din ţară, după Bucureşti, din care cei mai mulţi localnici au ales să emigreze definitiv. Prin emigraţie definitivă statisticienii se referă la cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul permanent în străinătate. „Emigranţi cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de cetăţenie română) care emigrează în străinătate. Emigraţia este acţiunea prin care o persoană renunţă la domiciliul din România şi îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul altui stat. Domiciliul din România al persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI/CI provizorie, BI), aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului”.
Iaşi, sursa cea mai mare de emigranţi
În 2019, numărul emigranţilor definitiv plecaţi din Iaşi a fost de 1.925. Declanşarea pandemiei de Covid 19, care a adus cu sine o serie de restricţii dure de circulaţie, a făcut şi ca numărul emigrărilor definitive să mai scadă puţin, în 2020, când 1.831 de ieşeni au renunţat la domiciliul de aici şi s-au mutat într-o altă ţară. Când spaima de Covid a mai trecut şi restricţiile au fost ridicate, numărul emigrărilor din Iaşi a crescut într-o măsură importantă. Anul trecut 3.027 ieşeni (cu 1.204 mai mulţi decât în anul precedent) au ales să îşi mute domiciliul în străinătate.
În total, în anii pandemici 2020-2021, Iaşul a pierdut, prin emigraţie definitivă, aproape 5.000 de locuitori, Bucureştiul a pierdut 8.565 de locuitori, iar Timiş, pe locul trei în topul judeţelor cu cel mai mare flux de emigranţi, a pierdut doar 2.755 de locuitori.