Anul Nou este una dintre cele mai așteptate și celebrate sărbători de la noi. Cu toții așteptăm tradițiile asociate evenimentului, dar și petrecerea de Revelion alături de cei dragi. Descoperă care sunt cele mai frumoase obiceiuri românești de Anul Nou, dar și ce superstiții de Revelion respectă majoritatea oamenilor.
Folclorul românesc are printre cele mai bogate tradiții care se respectă an de an cu ocazia sărbătorilor importante. Dacă știi deja care sunt cele mai frumoase obiceiuri românești de Crăciun, iată și care sunt cele mai speciale tradiții românești de Anul Nou, dar și ce superstiții de Revelion sunt cunoscute în întreaga țară. De precizat este că, anul acesta, din cauza pandemiei de coronavirus, tradițiile de Revelion sunt marcate restricții și recomandări ale autorităților. Astfel, nu se va putea merge cu colindul, ca înainte, iar masa de Anul Nou în familie trebuie să respecte măsurile de protecție împotriva COVID-19. În plus, în anumite orașe existând restricții de circulație după ora 23.00, focurile de artificii care marchează trecerea în noul an nu vor mai putea fi urmărite din stradă. La fel, sunt interzise adunările publice și petrecerile de Revelion în localuri.
Anul acesta însă, lucrurile vor sta diferit, din cauza pandemiei de coronavirus. Autoritățile recomandă să nu se meargă cu colindul, pentru a diminua riscul de infectare cu coronavirus. Mai jos, prezentăm tradițiile care se respectau până acum la mersul cu colindul de Anul Nou.
În fiecare zonă a țării se strâng cete de colindători formate din băieți și fete și merg din casă în casă pentru a le ura oamenilor un an mai fertil și mai bun decât cel anterior. Fiecare colind spus are un mesaj diferit, pe care colindătorii îl rostesc cu glas tare și voie bună. Cele mai frumoase obiceiuri românești de Anul Nou După perioada în care s-au cântat cele mai frumoase colinde de Crăciun, iar copiii au spus poezii de Crăciun în fața bradului împodobit, urmează tradiții și obiceiuri noi foarte puternice, care marchează Noul An. Iată câteva obiceiuri respectate an de an la noi în țară. Mersul cu Sorcova Este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri românești de Anul Nou. Copiii se strâng în grupuri și, în prima zi a anului, merg la casele cunoscuților pentru a le ura mult noroc și un an mai bun. Sorcova este, la origini, o nuia pe care fiecare copil o decorează după bunul plac, fie cu flori, hârtie colorată sau chiar ciucuri. După ce fac urările, copiii își primesc și daruri ce pot consta în dulciuri, fructe, colaci sau bani. Când se merge cu Plugușorul Este unul dintre cele mai vechi obiceiuri de la sate care se practică de Anul Nou. Mersul cu Plugușorul este legat de dorința celor care munceau pământul ca anul viitor să fie mai bogată recolta. În noaptea de 31 decembrie, mai mulți copii și tineri se strâng în cete și pornesc a colinda din casă în casă, pocnind din bici, strigând tare și sunând din clopoței. După ce spun versurile specifice, colindătorii primesc mici daruri.