Craciunul, una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinatatii, celebreaza de peste 2.000 de ani nasterea lui Iisus si este prilej de a petrece in familie, langa bradul impodobit, cu bucate traditionale, colinde si daruri.
Primii crestini nu celebrau nasterea lui Iisus pe 25 decembrie, considerand ca aceasta a avut loc in luna septembrie, odata cu Ros Hashana (sarbatoare din calendarul iudaic).
In anul 264, Saturnaliile au cazut pe 25 decembrie si imparatul roman Aurelian a proclamat aceasta data „Natalis Solis Invicti”, festivalul nasterii invincibilului Soare.
In anul 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima data oficial data nasterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie.
In 325, imparatul Constantin cel Mare a desemnat oficial Craciunul ca sarbatoare care celebreaza nasterea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica sa fie „zi sfanta” intr-o saptamana de sapte zile si a introdus Pastele cu data variabila.
Cu toate acestea, cele mai multe tari nu au acceptat Craciunul ca sarbatoare legala decat din secolul al XIX-lea. Mai mult de un mileniu, crestinii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun (25 decembrie), in imediata apropiere a solstitiului de iarna: in Franta pana in anul 1564, in Rusia pana in vremea tarului Petru cel Mare, iar in Tarile Romane pana la sfarsitul secolului al XIX-lea.
In Statele Unite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Craciunul ca sarbatoare legala, in 1836. Oklahoma a fost ultimul stat, in 1907.
Unul dintre cele mai indragite obiceiuri de Craciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis ca muzica este nepotrivita pentru o zi solemna cum este Craciunul a fost Oliver Cromwell, care, in secolul al XVII-lea, a interzis colindele.