De două ori pe an, ne schimbăm ora la ceasuri, o ajustare care, deși aparent minoră, poate avea efecte vizibile asupra organismului. Este vorba despre trecerea la ora de vară și la cea de iarnă, un obicei introdus inițial pentru a valorifica mai bine lumina naturală a zilei.
Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog cu atestat în somnologie, a explicat pentru Digi24 ce obiceiuri ne pot ajuta să ne adaptăm mai ușor la această schimbare. Odată cu trecerea la ora nouă, multe persoane experimentează inițial somnolență dimineața, dificultăți în a adormi, schimbări ale stării de spirit sau o scădere a capacității de concentrare.
Aceste efecte sunt, de regulă, temporare, iar organismul se adaptează treptat, în câteva zile.
Când trecem la ora de iarnă în 2025
Ora de iarnă marchează revenirea României la timpul legal standard, corespunzător fusului orar Eastern European Time (EET, UTC+2). Aceasta se aplică începând cu ultima duminică din octombrie și rămâne valabilă până la trecerea la ora de vară. Ora de vară reprezintă o ajustare sezonieră, folosită pentru a valorifica mai bine lumina naturală în lunile calde, când ceasurile sunt date înainte cu o oră, la Eastern European Summer Time (EEST, UTC+3). În acest fel, ora de iarnă este considerată timpul oficial, iar ora de vară doar o convenție temporară. În România, trecerea la ora de iarnă are loc în fiecare an în ultima duminică din octombrie. În 2025, acest lucru se va întâmpla în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Astfel, ora 04:00 dimineața devine ora 03:00.