“Prelungirea închiderii școlilor lasă, în realitate, 3 scenarii mari posibile pentru România”, susține Ștefan Pălărie, coordonatorul grupului de lucru politici publice în domeniul educației la PLUS. Într-o analiză cu privire la efectele epidemiei de coronavirus asupra educației și structurii anului școlar, Pălărie spune că primul scenariu – “unul idealist și fără nici o acoperire în datele reale privitoare la evoluția virusului COVID-19 și a scenariilor comparative din Italia sau Spania (culturi mai apropiate nouă)” – prevede începerea școlii “imediat la finalul stării de urgență care ar expira pe data de 15 aprilie”.
Scenariul 2 este cel “extrem al înghețării anului școlar 2019 – 2020“, cu impact amplu asupra întregii societăți.
Scenariul 3 este cel al “unei bătălii contra-cronometru cu tehnologia“. “Scenariile de mijloc sunt cele mai complicate de prezis. Ele implică o finalizare a crizei de sănătate în aproximativ 50-90 de zile. Pe extrema 50 de zile, școala s-ar termina la final de lună iulie. Pe scenariul celor 90 de zile, vom avea de recuperat școală pe parcursul întregilor luni de vară“, atrage atenția Pălărie, în analiza publicată pe pagina sa de Facebook.
“Din păcate nici un scenariu intermediar de salvare a anului școlar nu va veni fără sacrificii majore, fie din partea elevilor și părinților, fie din partea profesorilor, fie din partea nivelului de pretenții pentru fiecare examen de trecere de la un ciclu de învățământ la altul“, spune acesta.
Coordonatorul grupului de lucru politici publice în domeniul educației la partidul condus de Cioloș afirmă că “și pentru cei care nu aparțin grupurilor vulnerabile, efortul de a continua orele într-un mix de “la distanță” și ore recuperate fizic va fi enorm, pentru fiecare clasa în parte. (…) Dar dacă ne facem fiecare dintre noi bucățica de treabă, vom reuși să batem bestia asta numită timp“.