Proiectele majore de infrastructură din Moldova pot intra pe un drum ireversibil de implementare în anul 2022. Fondurile de care dispune Guvernul sunt suficiente pentru ca unele proiecte să înceapă inclusiv la nivel de lucrări. Totuşi, cele mai multe iniţiative sunt „blocate“ la etapa de studii tehnice. În 2021, presiunea societăţii civile a fost un factor decisiv pentru influenţarea deciziei de la Bucureşti.
Politic, Iaşul se zbate între imaginea nefastă creată de numeroasele probleme penale ale liderilor administrativi şi lipsa de influenţă a acestora la centru. În alte judeţe din regiune, exemple relevante fiind Suceava şi Bacău, politicienii reuşesc să se impună la Bucureşti, inclusiv prin numirea de persoane în funcţii-cheie din guvern.
Unde ar putea începe efectiv lucrările
Primii kilometri de autostradă din Moldova s-au dat în folosinţă, în decembrie 2020, în zona Bacăului: un tronson de 16 km din centura municipiului, sector care face parte şi din autostrada A7 Ploieşti – Paşcani. Acest drum rapid are şi cele mai mari şanse să înceapă efectiv cu lucrări în 2022: semnarea contractului ar putea avea loc în prima parte a anului (la licitaţie, împărţită în trei loturi, participă 39 de firme).
Valoarea estimată a lucrărilor este undeva la un miliard de euro pentru 63 km între Ploieşti şi Buzău. În cazul celorlalte tronsoane din A7 (Buzău – Focşani, Foşcani – Bacău şi Bacău – Paşcani) sunt create premisele pentru lansarea etapizată a licitaţiilor de execuţie în următoarele luni. Autostrada A7, pe toată lungimea ei de 320 km, este cel mai mare proiect de infrastructură inclus spre finanţare în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu termen de finalizare în 2026. Gradul de maturitate a proiectului A7 a fost un impuls şi pentru A13 Bacău – Braşov: cei 150 km ai acestei autostrăzi ar urma să fie finanţaţi integral prin Programul Operaţional Transporturi (POT), cu termen de execuţie 2030. În schimb, autostrada A8 Iaşi – Târgu Mureş este propusă „pe bucăţi“. În cadrul POT figurează tronsonul Ungheni – Iaşi – Tg Neamţ (Moţca) şi începerea etapei I din sectorul montan (Miercurea Nirajului – Leghin).
În PNRR, sunt propuse „capetele“ acestui sector: Tg Mureş – Miercurea Nirajului şi Leghin – Tg Neamţ. Fiecare sector se află în diverse etape de întocmire a studiilor tehnice, iar spre sfârşitul anului 2022 sau începutul anului 2023, pot fi create premisele pentru lansarea licitaţiilor de execuţie. Autostrăzile A7 şi A8 se intersectează în zona Paşcaniului într-un nod de mare viteză.
Care sunt celelalte proiecte importante pentru Iaşi
Tot la fază de studii tehnice sunt alte două proiecte de infrastructură cu impact asupra Iaşului: legătura Leţcani Vest – Uricani – Cicoarei şi Vaslui – Iaşi. Primul drum va fi o alternativă la E58, iar al doilea se suprapune cu varianta Est a centurii Iaşului.
Ambele drumuri sunt incluse în PNRR, dar pe lista de rezervă, finanţarea fiind incertă. Harta conexiunilor rutiere principale din Moldova, prevăzute într-un plan investiţional strategic al guvernului pe următorii 10 ani, mai cuprinde legături precum: Paşcani – Siret (în continuare autostrăzii A7), Botoşani – Suceava (drum expres), Suceava – Bistriţa (drum transregio), Botoşani – Tg Frumos (drum transregio, în lucru), Tg Neamţ – Piatra Neamţ (drum transregio), Piatra Neamţ – Bacău (drum expres), Bacău – Vaslui (drum transregio), Tişiţa – Albiţa (drum transregio, cu legătură spre Vaslui).
Cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ, celelalte localităţi unde ar urma să fie făcute variante de ocolire sunt: Păltinoasa, Gura Humorului, Frasin şi Câmpulung Moldovenesc (jud. Suceava), Leţcani, Târgu Frumos, Paşcani şi Moţca (Iaşi), Tg Neamţ şi Roman (Neamţ) şi, nu în ultimul rând, Crasna şi Bârlad (Vaslui).
Bacăul devine punct central al autostrăzilor din Moldova?
Proiectul autostrăzii A8 a fost lansat prima dată întrun cadru oficial în anul 2005. De la acel moment, au trecut 16 ani, iar proiectul a rămas tot la stadiul „de hârtie“. În schimb, autostrada A13, proiect care a fost lansat relativ recent, „arde“ unele etape în dezbaterea publică, iar, prin asigurarea finanţării integrale în POT, poate deveni primul drum care va traversa Carpaţii de la est la vest în regim de autostradă. În context, amintim că etapa a II-a din sectorul montan al autostrăzii A8 este prevăzută în planul strategic al guvernului ca implementare „după 2027“, fără a fi indicată cu precizie o sursă de finanţare. Această etapă este şi cea mai importantă întrucât lucrările au o valoare la 4,2 miliarde euro.
Totuşi, în urma presiunii asociaţiilor civice care militează pentru construirea de autostrăzi, A8 a fost prioritizată, pentru următorii 10 ani, înaintea A13. Organizaţii precum „Moldova vrea autostradă“, „Împreună pentru A8“ sau „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei“ au arătat că, în forma iniţială a documentului, lucrurile erau invers, deşi A8 este inclusă în reţeaua principală de transport europeană, iar A13 în reţeaua extinsă.
Cert este că, faţă de anii trecuţi, proiectele majore de infrastructură din Moldova au un culoar liber spre finanţare, dar rămâne de văzut în ce măsură autorităţile centrale vor reuşi să profite de „tolba“ cu bani pusă la dispoziţie de Comisia Europeană prin diversele programe de finanţare.
sursa zdi