Comisia Europeană a decis joi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice.
Potrivit unui comunicat al Comisiei, în primul caz, România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea.
Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa. În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalații industriale din România nu dețin încă o autorizație care să garanteze că emisiile lor în aer nu depășesc valorile-limită de emisie stabilite de legislația UE.
În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”).
În temeiul Directivei PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost încă adoptat.
Prin urmare, Comisia trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru aceste două motive.
Potrivit procedurii, dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni. Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții. La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiție, Comisia propune Curții să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.