Neplata navetei profesorilor a devenit în unele comune o tristă tradiţie, care se perpetuează de ani de zile. În vreme ce primarii ar prefera ca Ministerul Educaţiei sau Guvernul să preia responsabilitatea navetei, soluţia rămâne adoptarea caracterului de obligativitate al decontului.
Sute de cadre didactice îşi plătesc din buzunarul propriu transportul până la şcolile din mediul rural, deşi naveta ar trebui decontată de primăriile de care aparţin unităţile de învăţământ. În multe comune nici nu poate fi vorba însă despre decontarea navetei, în condiţiile în care primăriile sunt deja restante cu sumele pe care ar fi trebuit să le plătească, în unele cazuri chiar şi de patru ani încoace. „Cele mai grave cazuri sunt în zece dintre unităţile de învăţământ preuniversitar ieşean, unde vorbim despre aproximativ 400-500 de cadre didactice. Aproximativ 20% dintre primăriile din judeţ sunt rău-platnice din rea-voinţă! Au făcut o tradiţie din asta! Sunt primării care şi-ar permite plata navetei, dar, totuşi, nu o fac… Pe de altă parte, există şi o categorie de primării care se confruntă cu dificultăţi financiare”, a punctat liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iaşi, Laviniu Lăcustă.
Situaţia persistă chiar dacă majoritatea profesorilor şi-au cerut drepturile în instanţă sau le-au câştigat deja, în demersul juridic fiind sprijiniţi de sindicatele din care fac parte. „Soluţia la momentul actual este să respecte legea, pentru că au de unde! Pe de altă parte, începând de anul viitor, pe legea bugetului de stat, după salarii, plata decontului de navetă va fi o obligaţie, nu doar o posibilitate”, a completat Laviniu Lăcustă.
Soluţia la Miroslava – microbuzele de „cărat” copii
Schitu Duca, Mogoşeşti, Lungani, Probota sau Miroslava sunt doar câteva exemple de primării unde nu se găsesc fonduri pentru plata navei cadrelor didactice. „După părerea mea, Miroslava este în situaţia cea mai ciudată, pentru că este primăria care, cu siguranţă, şi-ar permite să deconteze naveta cadrelor didactice”, a mai amintit preşedintele USLIP Iaşi.
Nu de aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii comunităţii din Miroslava, care arată că microbuzele ar putea „căra”, alături de copii, şi cadrele didactice, uitând că majoritatea profesorilor vin din Iaşi, iar elevii din satele Miroslavei. „La noi în comună este o situaţie delicată, deoarece suntem siliţi uneori să cărăm copiii de prin toate satele comunei la şcolile din Uricani şi Miroslava. Acest lucru implică nişte costuri foarte mari, pe care Primăria le acoperă cu greu. Faptul că se zice că suntem cea mai bogată comună nu este chiar adevărat. Noi am vrea să achităm transportul profesorilor, dar nu avem suficienţi bani. Ar fi bine dacă profesorii ar veni şi ei cu microbuzele în locul maşinilor personale, pentru că în felul acesta ar scădea costurile de transport, dar nu mulţi înţeleg. Vom căuta soluţii la începutul anului, când se va vota bugetul pe 2015”, susţine purtătorul de cuvânt al Primăriei Miroslava.
Dezideratul primarilor
Nu lipsesc şi exemplele pozitive – comunele Aroneanu, Tătăruşi, Dumeşti sau Brăeşti -, dar şi în aceste situaţii, primarii cred că ar fi de preferat ca decontarea navetei profesorilor să devină responsabilitatea Guvernului sau a Ministerului Educaţiei. „Ne permitem sau nu din bugetul local să asigurăm deconturile pentru transport, nu interesează pe nimeni. Consider însă că ar trebui că reprezentanţii Guvernului să se ocupe de alocarea acestor bani, scutindu-ne pe noi, astfel, de plata unei sume destul de consistente”, a declarat Costel Iosub, primarul comunei Tătăruşi.
Până la o rezolvare concretă a problemei decontului de navetă, singurii care au de suferit sunt tinerii profesori şi elevii, care nu se pot bucura de egalitatea de şanse. De altfel, acesta este şi motivul principal pe care îl invocă dascălii în timpul titularizării, când refuză posturile libere din mediul rural în favoarea celor de suplinitor, dar mai aproape de casă. „Calitatea educaţiei din comunele lor depinde de modul cum sunt co-interesaţi profesorii. Evident că un profesor tânăr, care are şi un salariu mai redus şi care trebuie să dea 200 lei pe navetă, va renunţa şi va opta pentru o activitate într-un alt domeniu, dacă are o alternativă în oraş”, atrage atenţia Camelia Gavrilă, şefa ISJ Iaşi. Aceasta a amintit că la un moment dat s-a propus ca decontarea navetei să intre pe bugetul Ministerului Educaţiei, care, pentru anul viitor se anunţă mai mic decât cel preconizat.