Un pășcănean încearcă să demonstreze că tatăl său a fost condamnat politic. Fapta comisă de acesta nu se încadrează în limitele obișnuite ale legislației referitoare la cei persecutați de comuniști. În schimb, la fel ca bătrânul au procedat acum șase decenii sute de țărani, condamnați și ei pentru „crima” de a fi avut grijă de proprietatea lor.
A intrat cu plugul să are terenul pe care-l considera al său
În acțiunea depusă la Tribunal, Dan C. a arătat că în 1962, tatăl său refuzase să se înscrie în Gospodăria Agricolă Colectivă (GAC). În perioada respectivă, regimul comunist apăsase puternic pedala de accelerare a colectivizării agriculturii, pentru a finaliza un proces care dura deja de 13 ani. Fusese emis un decret special prin care țăranii care nu-și predaseră până atunci pământul unei GAC erau obligați să-l „schimbe” cu un altul, astfel încât gospodăriile colective să dispună de suprafețe compacte de teren. În vederea „comasării”, lui M.C. i s-a propus în locul pământului său alt teren, degradat, neproductiv, nisipos, aflat la o distanță de 25 km.
Țăranul a refuzat. Ca urmare, terenul i-a fost confiscat, împreună cu animalele și o bună parte a inventarului agricol deținut.
În aprilie 1963, M.C. a intrat cu plugul pe terenul pe care îl considera în continuare al său, arând și însămânțând 1.440 mp. Replica autorităților a venit imediat. Țăranul a fost arestat, iar în iulie a fost condamnat de către Tribunalul Popular al raionului Pașcani la un an de închisoare corecțională, cu plata cheltuielilor de judecată. A scăpat ieftin. Decretul 151/1950 privind comasarea și circulația bunurilor agricole, în baza căruia fusese condamnat, prevedea pedepse cu închisoarea până la 6 ani și amenzi de până la 100.000 lei.
La acea vreme, salariul mediu net pe economie era 337 de lei. Dan C., copil pe atunci, a avut și el de suferit, alături de mama și cei trei frați ai săi, toate efectele stigmatizării produse de condamnarea tatălui: foame, exmatricularea din școală, șicane din partea autorităților. M.C. murise în 1988, fără să-și mai vadă pământul înapoi. La 61 de ani de la condamnarea tatălui, fiul cerea recunoașterea faptului că fusese vorba de o condamnare cu caracter politic.