Numirea altor prefecţi şi subprefecţi după algoritmul stabilit de cei trei aliaţi la guvernare a fost amânată de mai multe ori în ultima perioadă, la solicitarea PNL Nici în ministere nu au fost ocupate toate posturile de secretari de stat. Prima consecinţă este lipsa proiectului bugetului de stat pe anul în curs.
Astăzi ar urma să fie reluate discuţiile pentru desemnarea prefecţilor şi subprefecţilor. Coaliţia de guvernare PNL – USR PLUS – UDMR a stabilit deja că liberalii vor numi sau păstra 23 de prefecţi, alianţa USR-PLUS va avea 14, iar maghiarii, 5. Mai complicată însă este desemnarea judeţelor. Atribuirea reprezentării guvernului în fiecare judeţ a fost amânată de mai multe ori, de fiecare dată la cererea PNL – mai ales pe fondul contestării lui Ludovic Orban în propriul partid. Iaşul este unul dintre judeţele râvnite de PNL şi de USR PLUS, fiind al doilea judeţ ca populaţie, după Bucureşti. Dar rămâne de văzut care formaţiune politică îl va pune mai sus în rândul preferinţelor sale.
Prevederea legală care „încurcă“ desemnarea mai rapidă a prefecţilor este articolul 123 din Constituţie. La aliniatul 5, se prevede că „prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.“ Săptămâna trecută, o ordonanţă de urgenţă a eliminat condiţia ca un prefect sau subprefect să nu fie membru de partid. Astfel, funcţia nu mai e de înalt funcţionar public, ci de demnitar. De altfel, orice schimbare de guvern a atras după sine numirea imediată a altor reprezentanţi ai guvernului în teritoriu. Cu excepţia ultimei înnoiri de mandat: la sfârşitul acestei săptămâni se împlinesc două luni de la alegerile parlamentare, cu vechii prefecţi şi subprefecţi impuşi de PNL şi PMP încă în funcţii.