Ziua Crucii – Zi de post și rugăciune
Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie. Ca la fiecare sărbătoare sunt zeci de tradiții și obiceuri dar și superstiții legate de această zi.
Zi de mare sărbătoare pentru crestini. În data de 14 septembrie se marcheză Ziua Sfintei Cruci, zi de mare pocăință. În această zi se ține post, de preferat negru. În popor, este strict interzis consumul fructelor și legumelor ori al alimentelor care simbolizează sau conțin semnul crucii, cum ar fi nucile, roșiile, merele, perele, chiar și peștele. Acum se pomenesc morții și se dau de pomană vase noi cu miere, apă şi colac cu lumânare. Nu se lucrează, pentru a nu atrage primejdiile.
Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Simbolul Sfintei Cruci se mai traduce şi prin încercările vieţii, suferinţele, durerile şi eşecurile prin care trecem, pietre de hotar ce ne călăuzesc spre mântuire. De aceea, se spune că fiecare om are de dus propria cruce în spate.
Această sărbătoare amintește și de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: în ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”.
În popor, de pe data de 14 septembrie începe oficial toamna și obiceiurile se țin lanț. Se spune că acum pământul se închide, după ce toate vietăţile ieşite din el de Alexii se întorc înăuntru. În plus, în această zi, florile vorbesc între ele, ştiind că apoi urmează să se usuce şi nu se vor mai vedea până la anul.
Busuiocul sfințit de Ziua Crucii apără de boli, ajută fetele și protejează casele de rele.