Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Apostol Andrei, apostolul considerat a fi cel care a creştinat poporul român. Pe lângă sărbătoarea cu puternică încărcătură ortodoxă, aproximativ 900.000 de români îşi serbează astăzi onomastica, dintre aceştia peste 500.000 de bărbaţi şi aproximativ 420.000 de femei, potrivit ultimelor informaţii ale Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Sfântul Andrei, „cel întâi chemat” la apostolie era frate al lui Simon Petru, alături de acesta fiind printre cei 12 apostoli ai lui Iisus, fiind amândoi fiii pescarului Iona. Potrivit tradiţiei, Sfântul Andrei a fost primul care a propovăduit Evanghelia la geto-daci sau în Scythia Minor (Sciţia Mică), teologi, dar şi istorici confirmând acest lucru.
Pe lângă încărcătura profund creştină a sărbătorii, în cadrul căreia credincioşii participă la slujba Sfintei Liturghii în dimineaţa zilei de 30 noiembrie, în multe zone ale ţării sărbătoarea a „adunat” în decursul timpului numeroase alte încărcături. Astfel, se crede că în noaptea care tocmai a trecut, cea de 29 spre 30, se pot face numeroase vrăji, iar fetele îşi pot visa ursitul dacă rostesc o anumită formulă magică sau dacă îşi pun busuioc sub pernă, dacă beau apă proaspătă de izvor înainte să pună capul pe pernă sau dacă rostesc rugăciunea Sfântului Andrei. În alte zone există chiar ritualuri prin care tinerele îl pot vrăji pe cel pe care îl doresc.
Tot în noaptea de 29 spre 30 este recomandat să nu se iasă noaptea din casă, iar ferestrele şi uşile să fie unse cu usturoi pentru a nu intra spiritele rele. În dimineaţa zilei de 30 noiembrie se merge la biserică pentru a aduce rugăciuni de mulţumire Sfântului Andrei pentru că i-a ocrotit pe credincioşi de spiritele care au bântuit pământul în noaptea de dinainte.