A doua zi de Paște marchează începutul uneia dintre cele mai importante perioade din an pentru creștinii ortodocși. Săptămâna Luminată are loc anul acesta în perioada 13-19 aprilie, iar fiecare zi vine cu semnificații aparte și tradiții păstrate din moși-strămoși.
În tradiția creștin-ortodoxă, această săptămână simbolizează reînnoirea și bucuria aduse de Înviere. De altfel, în unele spații creștine este numită și „Săptămâna Reînnoită”, tocmai pentru că marchează ideea de renaștere spirituală.
Ce înseamnă Săptămâna Luminată
Denumirea de „Săptămâna Luminată” vine dintr-o practică veche a Bisericii: în trecut, botezurile se făceau în noaptea de Paște, iar cei care primeau această taină erau numiți „luminați”. Ei purtau haine albe pe parcursul întregii săptămâni de după Înviere, simbol al vieții noi, iar de aici s-a păstrat și numele acestei perioade.
În această perioadă, credincioșii se salută cu „Hristos a înviat!” și răspund „Adevărat a înviat!”, formulă care se păstrează până la Înălțarea Domnului. La slujbe se cântă Axionul Paștilor, „Îngerul a strigat…”, iar slujbele se desfășoară diferit: nu se fac metanii, ci doar închinăciuni, iar Psaltirea nu se citește. Spre deosebire de restul anului, miercurea și vinerea sunt zile cu dezlegare la mâncăruri de dulce, semn al bucuriei pascale. În același timp, în Săptămâna Luminată nu se fac slujbe pentru cei adormiți: nu se fac parastase, iar înmormântările se oficiază după o rânduială specială, în care slujba Învierii ia locul celei obișnuite. Aceste rânduieli vor fi reluate abia după Duminica Tomii.
O credință răspândită spune că, în Săptămâna Luminată, porțile Raiului sunt deschise pentru toți încă din noaptea Învierii. Tradiția este legată și de un obicei vechi din biserică: Ușile Împărătești ale altarului rămân deschise pe tot parcursul acestei perioade, ca simbol al biruinței vieții asupra morții.