La 20 de ani de la moartea bunicii sale, un ieșean își cere partea lui de moștenire. Plecat din țară fiind, nu ar fi știut că averea fusese însușită de mătușa sa, el fiind exclus de la moștenire. Declarațiile sale contradictorii și prevederile stricte ale Codului Civil în privința succesiunii i-au făcut însă pe judecători să-i respingă plângerea. Curtea de Apel urmează să analizeze recursul declarat de nepotul dezmoștenit.
La moartea Mariei B., în aprilie 2023, de pe urma ei rămăsese o casă și 12.000 mp de teren la marginea orașului Târgu Frumos, respectiv 10.551 mp în extravilan și 1.449 mp, curtea casei. Femeia nu apucase să lase toate lucrurile în ordine, titlul de proprietate pentru teren fiind întocmit la o lună după moartea ei. Maria B. avusese doi băieți și o fată. Unul dintre fii murise înaintea ei, în 1998. Avusese la rându-i un băiat, Dănuț B., plecat din țară. Al doilea fiu renunțase la dreptul de moștenire. Certificatul de moștenitor de pe urma Mariei B. a fost întocmit pe un singur nume, cel al fiicei sale, Didina B. După câțiva ani, în 2011, Didina B. vânduse terenul din extravilan și îi donase fratelui său 325 mp, rămânând cu casa și 1.124 mp de teren în jurul acesteia.
Trecuseră 21 de ani de la decesul bunicii
Dănuț B. a revenit în țară în martie 2024, la moartea soacrei sale. Conform plângerii depuse ulterior la Judecătoria Pașcani, atunci aflase și de faptul că tot pământul bunicii sale revenise mătușii. Or, avea și el dreptul la moștenire, ca succesor al tatălui său. Nu dăduse nicio declarație de renunțare la succesiune, așa că cerea anularea certificatului de moștenitor întocmit în 2004 și a actelor încheiate pe seama acestuia.