7.7 C
Paşcani
duminică, noiembrie 10, 2024

Acuzatii grave: Şacalii imobiliari au distrus Siretul Paşcani

Are aproape 40 de ani de existenţă şi un renume care a făcut istorie pentru ţara noastră. Siretul Paşcani este una dintre fabricile emblemă pentru perioada comunistă şi una a cărui parcurs se aseamănă izbitor cu cel al altor unităţi deja dispărute. Însă la fabrica de perdele încă mai funcţionează utilajele şi încă mai deschid porţile câteva sute de angajaţi.

Înfiinţată încă din 1973, sub denumirea de Întreprinderea de Tricotaje şi Perdele Siretul, fabrica de textile a traversat o istorie tumultuoasă. „Perioada de glorie a fost până în ´89, când avea peste 3.000 de salariaţi şi alte secţii la Frasin, în judeţul Suceava, şi la Târgu Frumos. În fiecare an era fabrică fruntaşă şi primea acele stele ale ordinului muncitoresc. Produsele erau foarte căutate. În ceea ce priveşte salariile, pentru acea perioadă erau peste medie. În jur de 2.000 – 3.000 de lei, şi se ajungea chiar la peste 5.000 de lei”, ne-a precizat Benone Mihuţ, liderul de sindicat al Siretului Paşcani. Veniturile salariaţilor puteau ajunge să concureze cu cele ale directorilor, fiind calculate în funcţie de vechimea în muncă. În plus, existau prime trimestriale sau semestriale, aşa că era o mândrie să fii angajat al fabricii păşcănene.

Privatizarea, calea spre pierzanie

La fel ca şi în cazul altor coloşi industriali, după ´90 a intervenit privatizarea. „Fabrica a mers mulţi ani după revoluţie din inerţia colaborărilor şi contractelor vechi şi deschiderea de pe piaţa occidentală. Privatizarea s-a făcut prin MEBO (n.r. – Management Employee Buyouts este o metodă de privatizare care presupune trecerea mijloacelor de producţie din proprietatea statului în proprietatea angajaţilor). Salariaţii şi fosta conducere au achiziţionat prin rate cupoanele. În final, 85% din acţiuni erau deţinute de salariaţi şi conducere. Apoi a fost una dintre cotiturile majore. Se punea problema dacă acţiunile vor fi tranzacţionate în interior sau listate la bursă. Încă de atunci am considerat că nu este o decizie bună listarea la bursă, însă nu s-a ţinut cont. După listare a crescut valoarea acţiunilor, iar salariaţii au vândut. Din pachetul de 85% nu ştiu dacă au mai rămas cu 3%”, a adăugat liderul de sindicat. Acţiunile au fost cumpărate de firme din cu totul alte domenii decât cel textil. Printre acestea se numără Broker Cluj, Scala Real Estate, Euro Continental Invest şi Centrul Internaţional de Afaceri. „Trei firme erau coordonate de Viorel Roman, care însuma 43% din acţiuni. Am avut diverşi reprezentanţi, diverse Consilii de Administraţie, care habar n-aveau de piaţa textilelor. Grupul care a venit aici avea interesul imobiliar”, susţine Mihuţ.

Continuare pe Evenimentul.ro

Recomandări