Aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege parlamentarii, alegătorii putând să îşi exercite dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul şi numai pe baza cărţii de identitate.
Alegătorii nu vor putea să folosească nici la aceste ALEGERI PARLAMENTARE cărţile de alegător.
Documente necesare pentru vot:
1. Pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţara:
•Cartea de identitate,
•Cartea de identitate provizorie,
•Buletinul de identitate.
2. În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate: paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate;
3. În cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate, paşportul simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate;
4. În cazul membrilor reprezentanţelor diplomatice, paşaportul diplomatic sau de serviciu;
5. În cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.
Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.
Fiecare alegător îşi va exprima votul personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă. De asemenea, votul exercitat este secret şi orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.
Legea menţionează că participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.
Deputaţii şi senatorii se aleg, la scrutinul de duminică, în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
Astfel, un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator 160.000 de locuitori.
Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi vor exercita dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din ţara în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşă, a anunţat vineri, că numărul românilor majori cu domiciliul stabil în străinătate şi, prin urmare, cu drept de vot, este de 441.769.
Cei cu domiciliul sau reşedinţa într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României şi unde nu este posibilă organizarea unei secţii de votare îşi pot exercita dreptul la vot în oricare dintre secţiile de votare organizate în statele care fac parte din acelaşi colegiu uninominal. Reşedinţa în străinătate se dovedeşte cu orice document eliberat de autorităţile străine.
Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare votează la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, urnele speciale nu vor putea fi utilizate la secţiile de votare din străinătate la alegerile din 9 decembrie.
Decizia a fost luată ca urmare a faptului că în străinătate secţiile de votare nu sunt organizate potrivit criteriului teritorial utilizat în ţară, respectiv în baza criteriului numărului de locuitori şi ţinând cont de faptul că prin „rază teritorială arondată de votare” se înţelege perimetrul teritorial compus din imobilele în care domiciliază alegătorii înscrişi în listele electorale permanente şi că în străinătate nu se utilizează liste electorale permanente.
Membrii Birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia la care îşi desfăşoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal.
Potrivit Legii electorale, candidaţii pot vota la oricare dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.
Pentru organizarea alegerilor au fost constituite circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43.
La alegerile din 9 decembrie, au fost delimitate 315 colegii de deputat şi 137 colegii de senator, corespunzător numărului senatorilor şi deputaţilor care vor fi aleşi.
Numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare.
Cele 315 mandate de deputat vor putea fi suplimentate cu maximum 18 mandate, rezervate, prin lege, candidaţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care sunt reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale.
Legea electorală permite atribuirea către competitorii electorali a unor mandate în plus faţă de cel stabilit potrivit normei de reprezentare.
În cazul în care un candidat reuşeşte să câştige 50 la sută plus 1 din voturile valabil exprimate în colegiul lui, acest lucru poate determina creşterea numărului de mandate obţinute de un competitor electoral, deşi, conform calculului proporţional, el ar avea dreptul la mai puţine mandate.
Pentru cei 18.248.414 cetăţeni cu drept de vot au fost înfiinţate 18.762 secţii de votare, dintre care 306 vor funcţiona în cele patru colegii de deputat şi două colegii de senator din străinătate. În cele 42 de circumscripţii din ţară vor funcţiona, pentru scrutinul de duminică, 18.456 secţii de votare.
În ajunul zilei alegerilor, preşedintele Biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare, fiind obligaţi să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare.
Legea prevede că preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să dispună, cu o zi înaintea alegerilor, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare.
În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6.00. Preşedintele biroului, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând, într-un proces-verbal, numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, numărul buletinelor de vot separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, precum şi numărul ştampilelor cu menţiunea «VOTAT».
După încheierea acestei operaţii, închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare. Înainte de începerea votării, preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control şi pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.
Votarea începe duminică, la ora 7.00 şi are loc până la ora 21.00, când secţia de votare se închide, acest program urmând să fie afişat pe uşa secţiei de votare.
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, alegătorul primeşte două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat, şi ştampila cu menţiunea «VOTAT».
Pe buletinul de vot figurează, în patrulatere, numele candidaţilor, partidelor, alianţelor sau organizaţiilor minorităţilor naţionale din care aceştia fac parte şi semnul electoral al respectivelor formaţiuni politice.
Numele candidaţilor au fost tipărite pe buletinul de vot în ordinea rezultată prin trageri succesive la sorţi făcute de preşedintele biroului electoral de circumscripţie: întâi pentru formaţiunile parlamentare şi alianţele politice parlamentare, apoi partidele şi alianţele neparlamentare, apoi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
Ultimii pe buletinul de vot vor putea fi găsiţi candidaţii independenţi, în ordinea înregistrării candidaturilor. Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot au fost imprimate cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10 la sută.