Medicii de la Spitalul „Dr. C.I. Parhon” din Iaşi trag un semnal de alarmă cu privire la dializa hepatică: deşi sunt primul spital din ţară care au efectuat astfel de proceduri în urmă cu 20 de ani, în momentul de faţă, pe legislaţia actuală, ar trebui să trimită pacienţii care au nevoie de această intervenţie de urgenţă cu elicopterul, la Bucureşti.
Fiindcă legislaţia şi birocraţia nu ar permite, de principiu, ca unitatea medicală să efectueze astfel de proceduri, deşi este unitate acreditată în acest sens de către Ministerul Sănătăţii.
Într-un răspuns oferit de unitatea medicală pentru „Ziarul de Iaşi”, se menţionează faptul că Spitalul „Dr. C.I. Parhon” este inclus în Programul Naţional de terapie intensivă a insuficienţelor hepatice şi, prin urmare, ar putea efectua dializă hepatică. În niciun alt spital din Iaşi sau din alt judeţ din Moldova nu se mai face această procedură. Dar există două probleme majore: acelaşi ordin care include unitatea medicală în programul naţional specifică şi lista specialiştilor care pot efectua procedurile. Iar în acest caz este nevoie de gastroenterologi, care nu sunt angajaţi la „Parhon”, în timp ce nefrologii şi medicii cu specializarea de terapie intensivă nu sunt menţionaţi în ordin.
Spitalul plăteşte 2.400 de lei/procedură din fondurile proprii
Mai mult decât atât, în 2023, firma care producea aparatul existent în dotarea spitalului a decis retragerea sa de pe piaţă. Iar cei de la „Parhon” au achiziţionat un nou aparat, mai performant, dar care are cheltuieli de utilizare mai crescute. Nici în acest caz statul român nu a actualizat legislaţia în vigoare: CJAS-ul decontează 4.300 de lei pentru o şedinţă de terapie de substituţie hepatică, în timp ce costul minim al spitalului este de 6.700 de lei.
Practic, dacă mâine va fi un pacient care va avea nevoie de dializă hepatică şi va fi adus la Iaşi, specialiştii pot să-l trateze „pe proprie răspundere”, ştiind că au competenţa, dar nu sunt incluşi în legislaţie, dar şi pe cheltuială proprie, spitalul fiind nevoit să acopere diferenţa de cost a tratamentului.
„Dializa hepatică este o metodă de suplinire a funcţiei ficatului într-o situaţie de insuficienţă hepatică acută. Este o terapie salvatoare de viaţă având indicaţie în cazul unei intoxicaţii cu substanţe de tip medicamentos sau toxic, de tip ciuperci cu eliminare hepatică, având rolul de a epura toxinele”, a explicat conf.dr. Ionuţ Nistor, purtător de cuvânt al unităţii medicale, medic primar nefrolog.
Dializa hepatică: maximum 3 şedinţe. Dializa renală: pentru toată viaţa sau până la transplant
Acesta a mai punctat pentru „Ziarul de Iaşi” că dializa hepatica se foloseşte şi pentru pacienţii cu insuficienţă hepatică şi din motive care nu ţin de intoxicaţii cu medicamente sau diverse toxine prelucrate de ficat: au nevoie de ea cei care suferă de anumite boli autoimune sau care au suferit o criză acută. Este „o punte de salvare”, un moment de relaxare oferit ficatului, care îşi revine şi îşi recuperează funcţia. Mai poate fi folosită şi în aşteptarea transplantului hepatic, prelungind viaţa pacienţilor cu indicaţie de transplant, dar trebuie să fie un pacient internat în Terapie Intensivă cu ficatul donatorului în aşteptare: nu poate fi folosită astfel mai mult de 2-3 săptămâni.