După ce a văzut în teren gravitatea situaţiei, secretarul de stat Pasztor Sandor susţine că „până la sfârşitul anului viitor sperăm să punem la punct zona“.
Siretul va continua să ameninţe comuna A.I. Cuza cel puţin încă un an. Prefectul Dan Cârlan şi reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Administraţiei Apelor Române s-au întâlnit ieri într-o şedinţă de peste două ore în care situaţia de la A.I. Cuza a fost întoarsă pe toate părţile.
„Avem acum un plan foarte clar cu ce avem de făcut pentru rezolvarea situaţiei. În cel mai scurt timp va fi promovată o hotărâre de Guvern prin care lucrarea va fi declarată de utilitate publică, în vederea exproprierii unei suprafeţe de 2,2 ha necesară lucrărilor. Procedura de expropriere se va aplica foarte repede. Cel mai târziu luna viitoare am putea avea toate avizele necesare“, a declarat prefectul.
În cursul ultimilor 40 de ani, Siretul s-a deplasat spre est cu 300 de metri, pe o lungime de aproximativ doi kilometri, porţiuni din malul râului surpându-se succesiv. O casă s-a prăbuşit în urmă cu patru ani în apele râului. O a doua casă este ameninţată, gardul curţii aflându-se acum la doar cinci metri de râu.
„Când eram copil, mergeam un sfert de oră până la Siret, ca să mă scald. La deal şi la vale de mine au funcţionat două balastiere, care au tot luat piatra, lăsând pământul gol. E o argilă care se roade foarte uşor, iar malul se prăbuşeşte“, a spus Petru Lazăr, proprietarul casei ameninţate de râu.
Procesul de eroziune continuă şi astăzi, primarul comunei, Vasile Baciu, precizând că în ultimul an malul a fost erodat pe o adâncime de peste 20 de metri. „Partea şi mai proastă e că dacă fâşia asta de pământ care mai este cedează, pe urmă e numai nisip. Siretul îl mănâncă imediat şi ajunge practic în mijlocul satului“, a adăugat Baciu.
Planul de salvare a comunei prevede corectarea albiei Siretului, tâindu-se două coturi ale râului, astfel încât acesta să curgă în linie dreaptă, nu în meandre. Lucrările ar urma să se deruleze în cursul anului viitor. Într-o a doua etapă, ar urma să fie efectuate lucrări de consolidare a malului, pentru prevenirea eroziunilor viitoare.
„Căutăm sursele de finanţare, dar suntem conştienţi cât de repede trebuie intervenit. Până la sfârşitul anului viitor sperăm să punem la punct zona“, a declarat secretarul de stat Pasztor Sandor, responsabil cu Departamentul de Apă şi Piscicultură din Ministerul Mediului.
Conform acestuia, costul total al lucrărilor ar urma să se ridice la 28 milioane de lei, jumătate din sumă fiind necesară pentru lucrările din primul an. Suma reprezintă o bună parte din banii alocaţi la nivelul întregii ţări pentru lucrări de regularizare a râurilor. Astfel, bugetul de investiţii din acest an al Departamentului s-a ridicat la 53 milioane de lei, pentru 300 de lucrări aflate în desfăşurare. Suma a fost suplimentată până la 200 milioane de lei, alocaţi din fondul de urgenţă aflat la dispoziţia prim-ministrului, în contextul inundaţiilor care au afectat sudul ţării în cursul acestei veri.
Sursa Ziarul de Iasi