Se conturează deja noile meserii care vor fi la mare căutare pe piaţa muncii în următorii ani, iar tehnologia joacă, evident, un rol important în definirea acestor noi ocupaţii, după cum reiese dintr-un raport al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS). La nivelul întregii economii, în perspectiva 2030-2040 se anticipează creşterea cererii pentru specialişti în domeniile tehnologice, IoT, robotică, inteligenţă artificială şi IT&C, dar şi pentru gestionarea şi prelucrarea volumelor mari de date.
Trendul tehnologic conduce chiar şi în sistemul de învăţământ la apariţia unor noi ocupaţii, cum este cea de profesor asistat de calculator, pentru care tehnologia va fi complementară factorului uman în îndeplinirea sarcinilor pedagogice. Însă avansul tehnologiei conduce, în acelaşi timp, şi la înlocuirea profesioniştilor din acest domeniu cu roboţi, se menţionează în studiul «Analiza privind evoluţia pieţei muncii din perspectiva competenţelor şi calificărilor la nivelul tuturor sectoarelor economice, pentru orizontul 2025–2030», elaborat de INCSMPS. „Substituirea profesorului cu roboţi pentru anumite activităţi şi trendul demografic descendent conduc la reducerea cererii de forţă de muncă, sub aspectul orelor de muncă şi a numărului de profesionişti necesari şi, în consecinţă, reducerea costului cu forţa de muncă, mai exact a remunerării acesteia. Trendul de substituire a muncii umane cu roboţi este valabil şi pentru celelalte categorii ocupaţionale angajate în sectorul Educaţie, activităţile non-autonome şi rutiniere, fie ele fizice sau cognitive, urmează a fi preluate de echipamente tehnologice”, se precizează în studiul consultat de „Ziarul de Iaşi”.
Ce vor face profesorii în învăţământ?
Tot aici se mai explică faptul că profesionistului din învăţământ îi vor reveni activităţile creative şi non-rutiniere, comunicarea complexă şi rezolvarea de probleme pentru care nu există soluţii bazate pe reguli clare. „Prin urmare, dezvoltarea tehnologică atrage după sine schimbarea de paradigmă, în sensul în care doar unele dintre activităţi vor fi realizate prin complementaritatea profesor – robot, alte activităţi fiind preluate integral de către roboţi”, se mai spune în studiu.
O altă ocupaţie care se prefigurează în sistemul de învăţământ este cea de antrenor de învăţare pe tot parcursul vieţii (long-life coach), pe motiv că informaţiile şi diversitatea acestora vor face imposibilă acumularea de către un cadru didactic a întregului volum informaţional şi livrarea acestuia către elev/student/cursant. „De asemenea, transformarea continuă a pieţei muncii şi apariţia de ocupaţii noi va face imposibilă livrarea unui pachet de informaţii care să pregătească cursantul pentru o anumită ocupaţie. Astfel, formatorul va renunţa, în viziunea autorilor, la rolul de transmiţător de informaţii şi ocupaţia de profesor va presupune îndeplinirea rolului de ghid în domeniul de studiu, conducând la apariţia ocupaţiei de antrenor de învăţare pe tot parcursul vieţii (long-life coach), care să acompanieze indivizii în procesul de învăţare continuă şi care să îi ajute în gestionarea diferitelor biografii profesionale, inclusiv dezvoltarea de competenţe transversale”, arată studiul INCSMPS.