Se zvonește că 2016 ar fi, dacă nu cel mai rău an din istorie, clar pe o poziție fruntașă din punctul acesta de vedere. Totuși, să privim și partea plină a paharului: la fel ca 2015, a fost un an bun pentru cinematografie și știință.
Criza refugiaților, evenimentele din Siria, Irak, tentativa eșuată de lovitură de stat în Turcia, terorismul din Europa, scindarea unui continent din cauza Brexit, răspândirea virusului Zika și tensiunile rasiale amplificate în Statele Unite și faptul că Donald Trump a devenit președinte al SUA sunt doar câteva argumente pentru faptul că 2016 a fost un an teribil pentru omenire.
Cele mai importante descoperiri științifice – Originea vieții pluricelulare
Oamenii de știință au descoperit că o moleculă antică, GK-PID, e motivul pentru care organismele unicelulare au evoluat în organisme multicelulare în urmă cu 800 de milioane de ani. Molecula e asemănătoare unei carabine, capabile să aducă cromozomii laolaltă pentru a-i „împușca” apoi către peretele unei membrane celulare în momentul în care începe diviziunea. Astfel, celulele se pot copia cum trebuie, evitând să devină canceroase.
Descoperirea, potrivit ListVerse, indică faptul că versiunea antică a GK-PID nu s-a comportat în primă fază la fel cum o face astăzi. Singurul motiv pentru care a devenit capabilă să funcționeze astfel a fost o mutație care i-a permis să se autocopieze. Acest lucru sugerează că originea vieții pluricelulare e o singură mutație.
Un nou număr prim
Matematicienii au descoperit, în ianuarie, un nou număr prim: 2^74,207,281 – 1. Criptografia modernă necesită folosirea numerelor prime Mersenne și a altor numere complexe, pentru a coda datele. Noul număr prim este cel mai lung descoperit până acum, fiind cu cinci milioane de cifre mai mare decât predecesorul său. Forma pe care o vedeți mai sus e singura practică de scriere a acestui număr.
Continuarea pe playtech.ro