În contextul în care noul guvern este presat de Comisia Europeană să reducă deficitul bugetar și să implementeze reforme fiscale dure, realitatea din sectorul public arată o imagine contradictorie: mii de bugetari, inclusiv cei cu salarii lunare de peste 10.000 de lei, continuă să încaseze lunar diferite sporuri care împovărează bugetul statului. Una dintre cheltuielile generalizate la stat este indemnizația de hrană, o sumă introdusă ca sprijin social, dar devenită între timp un bonus generalizat.
La negocierile care au avut loc în ultima lună pentru formarea noului guvern și a planului fiscal, PNL și USR au avut printre propuneri tăierea indemnizației de hrană.
Această sursă de venit, deși inițial a fost gândită ca un sprijin pentru veniturile mici, în practică, ea este acordată aproape uniform, inclusiv celor cu salarii consistente. Suma este fixă: 347 de lei brut/lună și a devenit parte din peisajul salarial bugetar.
Ce este indemnizația de hrană?
Conform Legii-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 decembrie 2018, indemnizația de hrană reprezintă a 12-a parte din două salarii minime brute pe țară și se acordă lunar angajaților din sectorul public. Ea este considerată venit salarial, fiind impozabilă.
Potrivit unei analize Ziare.com, acest surplus salarial este acordat angajaților din primării, prefecturi, ministere și alte instituții cu salarii decente. De la Guvern și Avocatul Poporului până la Curtea Constituțională și Academia Română, sumele se acordă lunar, iar pragul de 8.000 lei este uneori ignorat în practică.